Educația mondială, în declin accelerat: Adolescenții, la cel mai slab nivel din istorie la citire și calcule matematice

Rezultatele celei mai ample ediții de până acum a testării internaționale PISA (Programme for International Student Assessment), publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), confirmă un declin al educației la scară globală, fără precedent de la începutul acestor evaluări, în anul 2000. Peste 760.000 de elevi de 15 ani, din 91 de țări și economii, au participat la testarea din 2025, cea mai mare din istoria programului.

Potrivit OCDE, performanța medie a elevilor din statele membre a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată la Matematică și Citire, iar unul din cinci adolescenți de 15 ani din țările OCDE este acum considerat performer scăzut simultan la Științe, Matematică și Citire, procentul a crescut de la 16% în 2022.

Cât de mult a scăzut nivelul elevilor

Datele arată o deteriorare accentuată pe parcursul ultimului deceniu, mai pronunțată la Citire. Scorurile medii la Citire au scăzut cu 28 de puncte în țările OCDE între 2015 și 2025, echivalentul a aproximativ un an și jumătate de învățare pierdut, cea mai mare parte a scăderii producându-se chiar în ultimii ani, între 2018 și 2025. La Matematică, scăderea a fost de 22 de puncte în același interval de zece ani, echivalentul a puțin peste un an de învățare, cu un declin accentuat mai ales după 2018.

Situația este ceva mai puțin gravă la Științe, domeniul principal al ediției din 2025: performanța a rămas relativ stabilă între 2022 și 2025, după ce scăzuse constant între 2009 și 2022, înregistrând, per total, o scădere de 7 puncte în ultimul deceniu.

Printre țările care nu fac parte din OCDE, dar participă la testare, tendința a fost similară, deși ceva mai puțin accentuată: scorurile la Citire au scăzut cu 16 puncte, iar cele la Matematică, cu 8 puncte, între 2015 și 2025.

„Cititori grăbiți”, un fenomen tot mai des întâlnit

Unul dintre cele mai îngrijorătoare detalii ale raportului ține de modul în care elevii abordează, efectiv, un text. Proporția „cititorilor grăbiți”, elevi care parcurg rapid un text și oferă răspunsuri incorecte, fără să se oprească suficient asupra conținutului, aproape s-a dublat între 2018 și 2025, de la aproximativ 7% la 11%. Cele mai mari scăderi de performanță au fost înregistrate tocmai la sarcinile care presupun evaluarea informațiilor și conectarea unor surse diferite, abilități esențiale pentru a naviga eficient prin cantitatea uriașă de informație disponibilă azi online.

Cine a reușit să evite tendința

Nu toate sistemele de învățământ au urmat trendul descendent. Între 2015 și 2025, performanța la Științe a crescut în Lituania, Slovacia, Turcia, Republica Dominicană, Georgia, Macao (China), Muntenegru, Qatar, Thailanda, Emiratele Arabe Unite și Uruguay. Turcia, Slovacia, Muntenegru, Qatar și Emiratele Arabe Unite au reușit chiar performanța dublă de a crește ponderea elevilor cu rezultate foarte bune, reducând simultan procentul celor cu rezultate slabe.

La celălalt capăt al clasamentului, majoritatea jurisdicțiilor chineze, alături de Estonia, Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Taiwan și Marea Britanie, se numără printre primele zece sisteme de învățământ din lume la toate cele trei domenii, Științe, Matematică și Citire.

Ecranele, printre principalii suspecți

Mai multe analize ale rezultatelor leagă direct declinul de expunerea tot mai mare a adolescenților la ecrane și de distragerea atenției în timpul orelor prin dispozitive digitale. OCDE avertizează, în același raport, că inteligența artificială și instrumentele digitale ar trebui folosite cu prudență, pentru scopuri clar definite și cu moderație, nu ca substitut generalizat pentru procesele cognitive pe care testarea PISA le evaluează, precum gândirea critică sau evaluarea informațiilor.

Decalajul socio-economic, aparent mai mic, dar din motive îngrijorătoare

Un detaliu contraintuitiv al raportului ține de decalajul dintre elevii avantajați și cei dezavantajați din punct de vedere socio-economic: la nivel global, acest decalaj s-a redus ușor, dar nu pentru că elevii dezavantajați au progresat, ci pentru că cei avantajați au înregistrat, la rândul lor, scăderi de performanță. La Științe, spre exemplu, scorurile elevilor avantajați au scăzut, în timp ce performanța celor dezavantajați a rămas relativ constantă, o „egalizare prin declin”, nu prin progres real.

Un semnal de alarmă pentru o lume tot mai dependentă de competențe digitale

Concluzia generală a raportului este cu atât mai îngrijorătoare cu cât vine într-un moment în care economiile globale au nevoie, mai mult ca oricând, de oameni capabili să gândească critic, să rezolve probleme complexe și să se adapteze rapid la noile tehnologii. Potrivit OCDE, rezultatele PISA 2025 arată amploarea declinului la nivel global al sistemelor de învățământ, într-un context în care progresele tehnologice, transformările economice și ritmul accelerat al inovației pun presiuni tot mai mari pe tinerele generații, exact în momentul în care competențele de bază, măsurate de acest test, par să se erodeze constant.