„Educația pentru sănătate” devine materie obligatorie în școli

Începând din anul școlar următor, „Educația pentru sănătate”, o disciplină opțională predată în prezent în foarte puține școli, ar putea deveni materie obligatorie pentru toți elevii din România, potrivit unui proiect legislativ inițiat de PSD și depus, recent, la Parlament. Inițiativa vine pe fondul unor date îngrijorătoare privind sănătatea și comportamentele de risc în rândul tinerilor.

Un proiect legislativ inițiat de doi senatori PSD – Cătălin Graur și Alexandra Presură – și semnat, în total de 27 parlamentari social-democrați, pus miercuri pe masa senatorilor, propune o schimbare majoră în sistemul de învățământ preuniversitar. 

O disciplină școlară distinctă, în trunchiul comun

Cea mai importantă prevedere a proiectului care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 este includerea „Educației pentru sănătate” ca disciplină școlară distinctă, parte a trunchiului comun al învățământului preuniversitar. Altfel spus, intră pe lista disciplinelor obligatorii pentru toți elevii.

Practic, dacă proiectul va fi adoptat, materia nu va mai fi opțională sau tratată marginal, ci va avea un statut similar cu discipline precum limba română sau matematica, urmând să fie predată sistematic, după programe unitare la nivel național.

Potrivit inițiatorilor, cu toate că, în prezent, legislația consacră expres „educația pentru sănătate” ca temă ce trebuie avută în vedere, în mod obligatoriu, în planurile-cadru de învățământ și în programele școlare pentru disciplinele obligatorii, cadrul normativ actual nu garantează existența unei discipline distincte, obligatorii, cu alocare curriculară proprie, conținut unitar și standard minim național de formare a competențelor de bază privind sănătatea.

„În lipsa unei asemenea reglementări exprese, educația pentru sănătate rămâne expusă unei implementări neuniforme, fragmentare și dependente de proiecte punctuale, inițiative locale sau disponibilitatea unor resurse administrative variabile”, se arată în expunerea de motive.

O nouă competență-cheie: prevenția

Inițiativa legislativă propune și o completare a reglementării privind finalitatea învățământului preuniversitar, prin adaugarea explicită a „competenței pentru sănătate și prevenție” în lista competențelor urmărite de sistemul educațional, alături de competențele de citire, scriere și înțelegere a mesajului, în multilingvism, matematică, competență digitală, civică, juridică și antreprenorială. 

Această modificare reflectă o orientare mai clară spre prevenție, în politicile publice, nu doar spre reacție.  

Un alt element important este colaborarea instituțională, programa școlară, manualele și materialele didactice urmând să fie elaborate de Ministerul Educației „în colaborare cu Ministerul Sănătății”, conform documentului.

În plus, profesorii care vor preda disciplina vor putea urma cursuri de formare și perfecționare organizate de Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu direcțiile de sănătate publică. Scopul este asigurarea unei pregătiri adecvate pentru predarea unor teme sensibile și complexe.

Ce vor învăța elevii

În expunerea de motive, inițiatorii subliniază că noua disciplină nu se limitează la informațiile medicale de bază, obiectivul fiind mai amplu: „Educația pentru sănătate nu se reduce la transmiterea unor informații medicale, ci vizează formarea unor comportamente preventive, responsabile”.

Asta înseamnă că elevii ar putea învăța, în mod structurat: reguli de igienă și stil de viață sănătos, bazat pe activitate fizică și alimentație corespunzătoare, sănătatea reproducerii, prevenirea consumului de droguri, importanța vaccinării și prevenția bolilor. 

Autorii vorbesc despre un „deficit major de educație pentru sănătate” și despre consecințele vizibile la nivel social, printre care:

• România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din UE (16,8%, comparativ cu media UE de 9,3%);

• 1 din 10 copii se naște dintr-o mamă adolescentă (datele arată că acest fenomen este și consecința un deficit major de informare, prevenție și educație pentru sănătate);

• doar 62% dintre copii au schema completă de vaccinare ROR, deși, pentru eliminarea rujeolei, OMS arată că este necesară o acoperire vaccinală de cel puțin 95%;

• crește expunerea tinerilor la consum de droguri.

Autorii subliniază, totodată, că aceste probleme sunt interconectate: „Lipsa educației pentru sănătate afectează prevenția, iar prevenția insuficientă crește expunerea la boli evitabile și comportamente de risc”.

România nu face decât să recupereze un decalaj față de alte state europene, spun inițiatorii, care dau exemplele altor țări, precum Finlanda, unde educația pentru sănătate este disciplină obligatorie, sau Franța, unde promovarea sănătății este o misiune oficială a școlii.

Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Educației va avea la dispoziție doar 90 de zile pentru a lua măsurile necesare ca disciplina să fie introdusă începând cu anul școlar următor intrării în vigoare. Autorii propunerii, care au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență, susțin că implementarea este fezabilă, deoarece se bazează pe structuri existente și nu presupune costuri administrative majore.

Creșterea nivelului de „alfabetizare pentru sănătate”

Potrivit inițiatorilor, introducerea materiei ar avea efecte pe termen mediu și lung: creșterea nivelului de „alfabetizare pentru sănătate”, reducerea comportamentelor de risc, scăderea abandonului școlar și diminuarea costurilor publice din sistemul de sănătate. 

„Realitatea este dură și nu mai poate fi ignorată: România este pe primul loc în UE la sarcini la minore; consumul de droguri, alcool și tutun începe la vârste tot mai fragede; tot mai mulți copii se confruntă cu anxietate, depresie și izolare; o generație întreagă crește fără educație reală despre sănătate, dar cu acces nelimitat la rețele sociale. 

Toate instituțiile importante – OMS, UNICEF, Comisia Europeană – spun același lucru de ani de zile: educația pentru sănătate trebuie făcută în școală, sistematic, obligatoriu. Alte țări au acționat. Noi încă discutăm”, spune senatorul Cătălin Graur, unul dintre inițiatorii proiectului, subliniind: „Fără educație pentru sănătate, nu există prevenție. Fără prevenție, plătim mai târziu – în spitale, în dependențe, în vieți afectate”.

În prezent, educația pentru sănătate nu este o disciplină obligatorie, ci există ca opțional în unele școli, în funcție de decizia unității și disponibilitatea profesorilor, unele elemente de educație pentru sănătate fiind incluse în diverse discipline (biologie, dirigenție etc.). Doar aproximativ 5% dintre părinți își trimit copiii la „Educație pentru sănătate” și circa 2% dintre copii finalizau, la nivelul anului 2023, studiul acestei discipline. 

Deși, în perioada în care a fost ministru al Sănătății, a afirmat de mai multe ori că materia „Educația pentru sănătate” ar trebui să fie obligatorie, nu opțională cum este în prezent, Alexandru Rafila, care este președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, nu se regăsește printre semnatarii acestui proiect legislativ.