Fumatul în spital, o problemă de siguranță. Dr. Beatrice Mahler, după incendiul de la Fundeni: „Dependența de nicotină trebuie gestionată corect”

Pneumologul Beatrice Mahler avertizează că simpla interdicție a fumatului în unitățile medicale nu rezolvă dependența de nicotină și poate lăsa necontrolat sevrajul la acești pacienți.

Potrivit unui ghid elaborat recent de Colegiul Medicilor, după întreruperea bruscă a nicotinei pot apărea iritabilitatea, furia, anxietatea, neliniștea și chiar agresivitatea, iar ignorarea acestei probleme medicale se poate transforma, în doar câteva minute, într-un incident de siguranță pentru ceilalți bolnavi și cadrele medicale sau chiar într-o tragedie.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Incendiului izbucnit sâmbătă dimineață la Institutul Clinic Fundeni din București ar fi fost provocat de o pacientă în vârstă de 52 de ani, aflată în scaun cu rotile după un transplant hepatic, care ar fi aprins cu o brichetă o saltea din salon, pe fondul unor episoade repetate de agitație psihomotorie. Nu mai puțin de 37 de pacienți care trecuseră prin intervenții grele au fost evacuați de urgență de pe etaj. În ultimele zile, femeia, care fusese transferată vineri de la Terapie intensivă în secția de Chirurgie 2, ar fi devenit foarte agitată, motiv pentru care s-a şi certat cu personalul medical şi paznicii spitalului.

„Aceşti bolnavi, în decursul timpului, din cauza bolii dezvoltă aceea encefalopatie a ciroticului. S-a decompensat din punct de vedere psihic. Într-un moment de nebunie a dat foc saltelei. Fumătoare, pentru că altfel nu avea de ce să aibă brichetă în geantă. Se putea termina cu o dramă”, a explicat dr. Vladislav Brașoveanu, șef secție Chirurgie 2 Fundeni, potrivit Observatornews.ro. Medicul a precizat că toată secţia este dotată cu oxigen şi doar întâmplarea a făcut ca oxigenul să fie închis în acea rezervă.

După nici 24 de ore, un incident similar s-a petrecut în nord-vestul țării. În noaptea de sâmbătă spre duminică, la Arad a fost activat Planul Roșu de Intervenție, după ce un incendiu a izbucnit la un centru medical de pe Calea Aurel Vlaicu din municipiu. Focul s-a declanșat după ce un pacient a aprins mai multe ziare într-un salon de la parterul unității, flăcările extinzându-se apoi la o saltea.

Trei pacienți au ajuns la spital cu intoxicaţii cu fum şi atac de panică, iar reprezentanții centrului de îngrijire pentru vârstnici şi persoane asistate au transmis că doar prin intervenția rapidă a fost evitată o tragedie cu mai multe victime din rândul persoanelor vulnerabile care se aflau în această unitate medicală.

„Consilierea și terapia antifumat nu sunt doar necesare, ci obligatorii”

Un incendiu într-un spital este, din start, un scenariu cu potențial catastrofal, deoarece într-un salon se află oameni bolnavi, uneori imobilizați la pat, unii conectați la aparate, cu mobilitate redusă sau dependenți de ajutorul personalului. Iar cele două incidente din weekendul trecut, precum și alte mari incendii izbucnite în alte spitale, în ultimii ani, au arătat că o simplă sursă de foc aparent inofensivă, cum este o brichetă, poate transforma în câteva minute un salon medical într-o capcană pentru pacienți și cadre medicale.

Fumatul este strict interzis în spitale, conform legislației actuale, însă doar stabilirea unor reguli antifumat și existența unor extinctoare și a senzorilor pentru fum nu înseamnă și siguranța în spitale, atât timp cât unitățile medicale nu gestionează corect și dependența de nicotină a fumătorilor activi, atrage atenția Beatrice Mahler.

Potrivit medicului, este vorba despre o problemă medicală, care trebuie evaluată încă de la internare și tratată, și nu trebuie privită doar prin prisma „dreptului pacientului de a fuma” sau a încălcării regulilor din spital.

„Fumatul dăunează grav sănătății, iar atunci când această dependență se suprapune peste o boală severă care necesită un transplant, consilierea și terapia antifumat devin nu doar necesare, ci obligatorii. (…) Nicotina creează dependență, iar o internare de lungă durată în spital declanșează un episod de sevraj ce trebuie gestionat corect”, explică dr. Mahler, pe o rețea socială, după incidentul de la Fundeni.

Aceasta le transmite medicilor că, recent, a fost lansat „Ghidul Național de Management al dependenței de tutun și alte dispozitive cu tutun”, elaborat în cadrul proiectului de screening al cancerului pulmonar și avizat de Comisia de Pneumologie a Colegiului Medicilor din România (CMR).

Ce se întâmplă când unui fumător i se ia, brusc, nicotina

Conform documentului invocat de medic, dependența de tutun „nu este doar un obicei prost sau o alegere de stil de viață, ci o afecțiune medicală cronică”.

De asemenea, ghidul explică faptul că dependența este susținută de mecanisme biologice și psihocomportamentale, iar nicotina este substanța care menține adicția

„Dependența de tutun, recunoscută ca boală, reprezintă principalul factor care susține consumul de tutun în rândul populației adulte. Aceasta este asociată cu utilizarea zilnică, pe termen lung, a produselor pe bază de tutun (țigări, pipe, trabucuri, narghilele, tutun de mestecat etc.). Majoritatea fumătorilor nu se pot lăsa de fumat prin propria voință. (…) Nicotina este principalul compus responsabil de inducerea dependenței. Este un drog psihoactiv cu un potențial adictiv comparabil cu cel al heroinei sau cocainei. Inhalată, nicotina ajunge la creier în aproximativ 7 secunde”, explică specialiștii care au întocmit acest ghid.

Când aportul de nicotină este întrerupt brusc, apare sevrajul. Primele simptome pot apărea în numai 4 – 12 ore de la ultima doză de nicotină, conform documentului, iar printre manifestările psihice ale acestuia se regăsesc: iritabilitatea, agresivitatea, furia, anxietatea, depresia, dificultățile de concentrare, neliniștea și insomnia.

La acestea se adaugă și simptomele fizice: nevoia acută de a fuma, oboseala, durerile de cap, tulburările de somn, creșterea apetitului și tahicardia.

Intensitatea maximă a sevrajului apare, de regulă, la 24 – 72 de ore, diminuându-se treptat în 3 – 4 săptămâni (deși la 4 din 10 pacienți simptomele persistă chiar mai mult de o lună).

„Vina nu poate fi atribuită exclusiv consumatorului”

Aceste manifestări nu înseamnă că orice pacient care devine agresiv după internare reacționează așa din cauza sevrajului și, în niciun caz, nu înseamnă că un comportament violent sau periculos pentru sine ori pentru ceilalți poate fi justificat prin dependența de nicotină.

Potrivit medicului pneumolog, asta înseamnă că, într-un spital, este obligatoriu ca această dependență să fie identificată și gestionată, nu ignorată. Mai mult, abordarea dependenței de nicotină nu trebuie să se rezume la simpla blamare a pacientului.

„Ca și în cazul altei dependențe, vina nu poate fi atribuită exclusiv consumatorului”, afirmă medicul, atrăgând atenția asupra unui cumul de factori: accesul fără probleme la tutun, lipsa unui sprijin real pentru cei care vor să renunțe și a programelor de prevenție.

„Analiza acestei situații trebuie să ia în calcul imaginea de ansamblu:

•          Legislația permisivă, care facilitează accesul facil la tutun;

•          Lipsa unui sprijin real pentru cei care doresc să renunțe la fumat (programul național fiind complet blocat);

•          Absența unor programe de prevenție pentru afecțiunile pulmonare, cardiovasculare și oncologice, cu obiectiv central în consilierea antifumat, deoarece fumatul este principalul factor de risc.

Din păcate, ca de obicei, avem nevoie de evenimente critice pentru a ne aminti că este necesar să acționăm”, scrie dr. Mahler pe pagina sa de Facebook.

„Dependența de nicotină nu este un semn de slăbiciune, ci rezultatul unor mecanisme biologice și psihologice foarte puternice, greu de controlat fără suport specializat”, se arată mai în ghidul amintit mai sus.

Pentru un pacient internat, care se află deja într-o situație vulnerabilă (bolnav, supus unor proceduri și tratamente și, de foarte multe ori, anxios în legătură cu diagnosticul sau prognosticul întreruperea bruscă a nicotinei poate deveni un factor care duce la situații precum cea de la Fundeni.

Recomandări: pacientul fumător trebuie identificat

Una dintre principalele recomandări cuprinse în ghid este ca statutul de fumător să fie identificat la fiecare consult medical, iar evaluarea trebuie să includă tipul de produs folosit, cantitatea consumată și istoricul fumatului.

Medicii ar trebui să afle dacă pacientul folosește țigări electronice, produse cu tutun încălzit, narghilea, tutun oral sau alte produse cu nicotină – la fel cum sunt verificate alergiile, tratamentele pe care bolnavul le urmează sau alte riscuri medicale.

Iar după această evaluare pacientul cu dependență puternică poate primi tratament pentru a evita sau reduce sevrajul.

O altă recomandare din ghid este terapia de substituție nicotinică (TSN). Practic, pacientului i se administrează nicotină în doze descrescătoare pentru a contracara simptomele sevrajului, dar prin metode care nu mențin comportamentul de fumat. Printre formele amintite se află: plasturii, guma și spray-ul.

Tratamentul cu plasturi, gumă sau spray, completat cu psihoterapie

Medicul pneumolog explică, totodată, că această dependență are două componente. Pe lângă cea fizică, generată de nicotină, există și o dependență psiho-comportamentală: gestul, rutina, asocierea cu cafeaua, stresul, anumite persoane sau anumite locuri.

Tocmai de aceea, ghidul recomandă ca factorii declanșatori – așa-numiții „triggeri” – să fie identificați la internare și abordați. În cazul terapiei cognitiv-comportamentale, intervenția trebuie să includă creșterea motivației, identificarea sevrajului, suport social, identificarea factorilor declanșatori, gestionarea poftei și a emoțiilor negative și prevenirea recăderii.

„Acompanierea fumătorilor în procesul de renunțare la dependența de tutun sau alte dispozitive cu tutun reprezintă însă un parteneriat între medic și psiholog: medicul intervine prin terapia medicamentoasă și evaluarea patologiilor cauzate de fumat, iar psihologul oferă suport pentru depășirea celei mai dificile componente – dependența comportamentală – «dependența de gest»”, precizează dr. Mahler.

Potrivit medicului pneumolog, care a și coordonat acest nou ghid, „până când aceste echipe multidisciplinare vor deveni o realitate în toate spitalele din România, nu ne rămâne decât să continuăm să ne convingem pacienții, aparținătorii și uneori chiar proprii colegi că «Fumatul dăunează grav sănătății»”.

În ghid, există și un capitol special dedicat pacientului psihiatric, care arată că sevrajul poate fi chiar mai sever la cei cu boli psihiatrice, iar interzicerea fumatului în spitalele de profil este asociată, potrivit documentului, cu „iritabilitate extremă”, agravarea anxietății și scăderea aderenței la tratamentul psihiatric.

Citește și: Riscul major de sănătate ignorat de milioane de fumători care se tem doar de cancer