Guvernul Bolojan putrezește în Palatul Victoria. Miniștrii interimari sunt deja dublu-expirați

Tot astăzi, se împlinesc 101 zile de când șapte membri ai guvernului demis au calitatea de dublu interimar, depășind de două ori și încă 11 zile limita maximă prevăzută de Constituție pentru această situație. Iar lista „performanțelor” care frizează democrația nu s-a terminat. Se împlinesc, de asemenea, 62 de zile de la prima încercare a președintelui de a instala un premier la Palatul Victoria. Dar și 52 de zile de la cea de-a doua încercare de a desemna un premier care să obțină o majoritate în Parlament. Se împlinesc, totodată, 43 de zile de când Parlamentul, fragmentat și caracterizat de bătălii politice fără precedent, a respins învestirea unui nou Cabinet și a refuzat să pună capăt celei mai grave crize guvernamentale din ultimii 37 de ani.

Principalul record negativ din această listă de „așa nu”, ca tergiversare a îndeplinirii în integralitate a ordinii constituționale într-un stat de drept, este perioada în care un guvern demis exercită funcția interimară la Palatul Victoria.

Ilie Bolojan a doborât cu brio recordul de interimat pe care un guvern demis de Parlament l-a atins, după decembrie 1989. Parlamentul a retras, prin moțiune de cenzură, încrederea acordată Guvernului Bolojan în data de 5 mai 2026. Astăzi, 4 august 2026, se împlinesc 92 de zile de la momentul în care acest Executiv trebuia să plece acasă. Recordul lui Bolojan a eclipsat chiar și interimatul lui Emil Boc, din anul 2009, care, timp de 17 ani, a deținut locul fruntaș al unui premier care a asigurat conducerea unui Executiv cu puteri limitate.

Emil Boc a asigurat conducerea guvernului său interimar și demis timp de 72 de zile, între 13 octombrie 2009 și 23 decembrie 2009, când, totuși, tot el a fost desemnat de Traian Băsescu să formeze un nou Executiv și a fost reînvestit de Parlamentul care îl dăduse jos.

A treia cea mai lungă perioadă de premier interimar a fost cea asigurată timp de 51 de zile, între 6 octombrie și 25 noiembrie 2021, de Nicolae Ciucă, după demiterea Cabinetului condus de Florin Cîțu prin moțiune de cenzură. Pe locul al patrulea se află interimatul asigurat de Gavril Dejeu, de 19 zile, între 30 martie și 17 aprilie 1998. De asemenea, pe locul al cincilea la lungimea mandatului unui guvern interimar este cea asigurată de Nicolae Ciucă, de 17 zile, între 7 și 23 decembrie 2020.

Cele mai scurte mandate de premier interimar au funcționat în 2012 și 2018

Clasamentul guvernelor interimare, cu puteri limitate, continuă, pe locul al șaselea, cu perioada de 13 zile, între 5 și 17 noiembrie 2015, asigurată de Sorin Cîmpeanu, după demisia din funcția de prim-ministru a lui Victor Ponta, ca urmare a incendiului de la Clubul Colectiv.

Al șaptea loc ca întindere a unui Executiv interimar este ocupat de mandatul interimar asigurat de Gabriel Oprea, de 11 zile, între 29 iunie și 9 iulie 2015, urmat, pe locul opt, de interimatul lui Alexandru Athanasiu, de 10 zile, cu întindere din 13 până în 22 decembrie 1999.

Gabriel Oprea s-a mai aflat la conducerea Guvernului României, ca premier interimar, timp de 9 zile, în intervalul cuprins între 5 și 14 august 2014.

Cel de-al zecelea loc în acest clasament este ocupat de Eugen Bejinariu, care a asigurat interimatul funcției de prim-ministru, timp de opt zile, la finalul mandatului lui Adrian Năstase la Palatul Victoria, în perioada 21 – 28 decembrie 2004.

Ultimele două locuri în acest top reprezintă mandate de premier interimar de câte patru zile, primul asigurat de Cătălin Predoiu, între 6 și 9 februarie 2012, după demisia Guvernului Boc II, iar al doilea asigurat de Mihai Fifor, în perioada 16 – 29 ianuarie 2018, după demisia premierului Mihai Tudose.

7 membri ai Cabinetului, cu mandate incerte din punct de vedere juridic

Guvernul demis condus de Ilie Bolojan nu deține recordul doar în ceea ce privește întinderea mandatului cu puteri limitate la Palatul Victoria, întindere care nu s-a încheiat nici în acest moment, dar și un alt record care privește interimatul la interimat.

Mai exact, primul-ministru însuși, Ilie Bolojan, vicepremierii Oana Clara Gheorghiu, Radu Miruță, Tanczos Barna și Cătălin Predoiu, precum și miniștrii Cseke Attila și Dragoș Pîslaru se află în dublă calitate de membri interimari pe anumite portofolii de 101 zile.

Concret, la data de 25 aprilie 2025, președintele României, Nicușor Dan, a semnat 14 decrete prezidențiale, dintre care șapte pentru constatarea vacantării unor funcții de membru al Guvernului, prin demisiile miniștrilor PSD, iar alte șapte pentru desemnarea în funcțiile respective, ca interimari, a altor membri ai Cabinetului. Atunci, Ilie Bolojan a preluat interimar șefia Ministerului Energiei de la social-democratul Bogdan Ivan. Radu Miruță, vicepremier și ministru al Apărării Naționale, a preluat interimar mandatul de ministru al Transporturilor de la social-democratul Ciprian Șerban. Vicepremiera Oana Clara Gheorghiu a preluat interimar funcția de viceprim-ministru de la social-democratul Marian Neacșu. Vicepremierul Cătălin Predoiu a preluat de la social-democratul Radu Marinescu interimatul funcției de ministru al Justiției. Vicepremierul Tanczos Barna a preluat interimatul funcției de ministru al Agriculturii de la social-democratul Florin Barbu.

De asemenea, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a preluat, tot atunci, interimar funcția de ministru al Sănătății de la social-democratul demisionar Alexandru Rogobete. Nu în cele din urmă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a preluat interimar funcția de ministru al Muncii, de la social-democratul Florin Manole.

Au depășit de două ori și 11 zile termenele prevăzute de Constituție

Aceste interimate au început să curgă de la data emiterii decretelor de desemnare, adică de la data de 25 aprilie 2026, iar potrivit articolului 107 alineatul 4 din Constituția României, ele nu pot depăși ca întindere durata de 45 de zile. Această durată constituțională a expirat la data de 9 iunie 2026 (cinci zile din luna aprilie, toate cele 31 de zile din luna mai și nouă zile din luna iunie).

După data împlinirii celor 45 de zile de interimat, orice act semnat de miniștrii în cauză este considerat ca fiind lovit de nulitate. Ilie Bolojan ar fi trebuit să propună, în interiorul acestor 45 de zile, rotirea miniștrilor interimari, pentru a nu se afla într-un grav viciu de neconstituționalitate privind funcționarea ministerelor, după care, după alte 45 de zile, având în vedere că este vorba despre un Guvern demis prin moțiune de cenzură, să mai propună o rotire a miniștrilor interimari pe aceste portofolii, pentru încă 45 de zile. 

Nu s-a întâmplat așa, astfel încât, astăzi, se împlinesc 56 de zile de la expirarea interimatului de 45 de zile al miniștrilor în cauză, în condițiile în care, la data de 24 iulie 2026, a expirat dublul perioadei de interimat permisă de Constituția României.

Blocaj premeditat pentru rămânerea în criză

Al treilea record negativ din această perspectivă se referă la perioada care s-a scurs de la prima desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, de către președintele României, fără ca Parlamentul să învestească un nou guvern. Această primă desemnare a fost făcută la data de 4 iunie 2026, când europarlamentarul și consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac a fost anunțat ca persoana însărcinată să formeze un nou Guvern și să alcătuiască, în acest sens, o majoritate parlamentară. Astăzi, se împlinesc 62 de zile de la acel moment.

Iar acest record negativ este succedat de un altul, care împlinește tot astăzi 52 de zile, și constă în momentul în care Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, fără a mai ajunge la vot în Parlamentul României. Record coroborat cu împlinirea aceluiași număr de 52 de zile de la cea de-a doua desemnare de candidat la funcția de prim-ministru, de către președintele Nicușor Dan, în persoana prim-vicepreședintelui PNL și președinte al Consiliului Județean Brașov Adrian Veștea.

Iar un ultim record negativ analizat constă în împlinirea, astăzi, a 43 de zile de la data de 23 iunie 2026, când învestirea Guvernului Veștea a fost respinsă, la vot, de Parlamentul României. 

Ciucu revine cu atacuri voalate la Nicușor Dan și PSD și aruncă pe piață varianta „tehnocrată”

În acest context, contrele politice între partidele care au format fosta coaliție de guvernare continuă. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, pus sub acuzare penală de DNA pentru luare de mită și aflat sub măsura controlului judiciar, a ieșit din nou la atac și, într-un interviu televizat, a afirmat că președintele României a testat în ultimele două săptămâni mai multe variante de premier tehnocrat, precizând că nu știe cine sunt persoanele luate în calcul. „Poate să reapară pe masă ideea unui guvern tehnocrat și poate să mai apară iarăși pe masă ideea guvernelor consecutive, minoritare”, a declarat Ciucu. Acesta a adăugat că știe că „s-au avansat niște nume, asta pot să vă zic, dar nu știu care sunt acele nume”.

Ciprian Ciucu susține că aceste nume au fost avansate „în discuții politice care nu au ajuns în spațiul public”. „Știu, am auzit că președintele ar fi testat una sau două, trei variante, dar nu mi s-au spus care sunt acele variante. Acum, recent, după căderea lui Veștea. Cred că nu mai mult de două săptămâni”, a mai declarat acesta.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a replicat, ieri, infirmând declarațiile lui Ciucu. Acesta a precizat că nu au avut loc discuții noi față de săptămâna trecută care să vizeze formarea unui nou Executiv. 

„Nu noi suntem într-o situație să fi respins posibilele scenarii de rezolvare a acestei crize. Guvernul Tomac ce a avut? Nu era tehnocrat? Ne-a cerut președintele următorul lucru: numitorul comun e să găsim un independent, cu guvern tehnocrat. Am fost de acord. Nu noi am pus condiții. Am fost de acord cu toate, ca în final să vină PNL să spună că nu votează. Dăm la o parte persoana. Cu ce e diferit față de ce s-ar propune acum? Că e la fel soluția. De ce i-aș crede acum…? Sigur, la Ciucu e puțin probabil să-l crezi… Tot ce vine dinspre Ciucu vă recomand să nu credeți”, a conchis Sorin Grindeanu. 

Citește și:Guvernul Ilie Bolojan a ajuns să dea HG-uri dublu ilegale: și demis, și cu miniștri expirați