Hagi schimbă așezarea. Acum să vedem cine atacă

Selecționerul a ținut-o pe a lui după primul meci oficial al celui de-al doilea mandat la echipa națională. A văzut lucruri bune, a vorbit despre efortul jucătorilor, le-a transmis să țină capul sus și a evitat să transforme înfrângerea din Suedia într-o tragedie. Este, probabil, exact discursul pe care trebuie să-l aibă acum.

Un selecționer care începe un nou mandat nu-și poate rupe vestiarul după primul meci. Nu poate transmite jucătorilor că totul este greșit și că jumătate dintre ei au jucat foarte slab, că s-a greșit mult, că au fost duium de neatenții în apărare. Mai ales când urmează, după numai trei zile, un alt meci. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Hagi a spus după partida de la Stockholm că România trebuia să aibă mai mult control, mai mult curaj și mai multă posesie. Numai că există și un alt Hagi. Cel care trebuie să analizeze meciul la rece și să decidă ce nu a funcționat. Iar schimbările pregătite pentru Bosnia arată că selecționerul a văzut și el problemele.

România a pierdut cu 1-2 în Suedia, într-un meci în care a avut câteva momente bune, dar prea puține pentru a putea vorbi despre o prestație convingătoare. Munteanu a avut o ocazie mare în debutul partidei, Man a egalat după o fază construită de Rațiu, iar același Rațiu a mai avut o situație bună.

Citește și: Înfrângere la limită în primul meci oficial al lui Hagi, într-o partidă lider detaşat de audiență 

În rest, multă circulație a mingii și prea puțin fotbal în apropierea porții suedeze. 327 de pase. Și una singură care a contat cu adevărat.

Nu poți câștiga doar din momente

Câteva momente bune nu ajută la nimic în economia unui meci. Mai ales atunci când adversarul îți lasă impresia că nici măcar nu a fost nevoie să se străduiască din cale afară pentru a te pune la punct. Asta a fost senzația neplăcută lăsată de partida cu Suedia. România nu a fost zdrobită. Nu a fost alergată 90 de minute. Nu a fost îngropată de o Suedie care să joace un fotbal imposibil de contracarat. Și tocmai aici este problema.

Suedia a lăsat spații. A avut momente în care apărarea a părut vulnerabilă. Au existat situații în care România putea accelera, putea juca vertical și putea ataca mai hotărât. N-a făcut-o deloc.

Suedia a marcat prin Isak în minutul 20, România a egalat prin Dennis Man în minutul 29, iar Gyökeres a înscris pentru 2-1 chiar înainte de pauză. După aceea, România a avut nevoie de un gol. Nu l-a găsit. Mai exact, nu a fost în stare nici măcar să-l forțeze. Și aici se termină, de fapt, povestea celor 327 de pase, din care 327 degeaba. Pentru că posesia nu este un scop în sine. Nici numărul de pase. Fotbalul nu acordă puncte pentru cât de frumos ai plimbat mingea între fundași și mijlocași. Dacă ar fi așa, FC Barcelona și naționala Spaniei ar trebui să câștige toate meciurile cu 15-0. Doar că la sfârșitul meciului rămâne întrebarea simplă: de câte ori ai reușit să pui adversarul în situația de a se teme că va primi gol? În Suedia, România nu a făcut-o suficient.

Nu suntem Franța

Avem uneori tendința de a cere acestei generații lucruri pe care încă nu le poate oferi. Nu suntem Franța. Nu avem Mbappé care să transforme o singură fază într-un gol și nici o echipă construită astfel încât să poată controla un meci chiar și atunci când nu forțează. Nu-i avem nici pe Hagi, Răducioiu, Lupescu sau Dumitrescu.

O echipă de top ca Franța, sau cum am avut noi Generația de Aur, poate câștiga un meci printr-un moment de individualitate. Actuala națională a României trebuie să-și construiască victoria printr-un joc colectiv. De aceea comparația cu echipele mari trebuie făcută cu grijă. 

La noi, dacă ai un singur moment bun într-o repriză, nu este suficient. Trebuie să produci mai multe. Trebuie să ajungi mai des în careu. Trebuie să ai mai multe șuturi. Trebuie să-l găsești pe atacant. Trebuie să obligi apărarea adversă să greșească.

În Suedia, România a părut uneori mulțumită că a ajuns până la marginea careului. Ca și cum ultima pasă ar fi devenit brusc o problemă mult prea complicată. Iar când ai în față jucători precum Isak și Gyökeres, nu-ți poți permite să le dai senzația că tu ai probleme mai mari în atac decât ei în apărare.

Munteanu a fost acolo. Mingea nu

Louis Munteanu a fost una dintre puținele concluzii mai puțin neplăcute ale meciului. Atacantul a fost implicat, a alergat, s-a luptat cu fundașii suedezi și a avut o șansă foarte bună în debutul partidei. În minutul 14, centrarea lui Rațiu l-a găsit în poziție bună, dar lovitura sa de cap a trecut pe lângă poartă. Două minute mai târziu a trimis mingea în bară, însă faza fusese oprită pentru ofsaid. Dar problema lui Munteanu a fost alta: mingea nu a ajuns la el. Sau a ajuns prea târziu, prea departe de poartă, în zone în care atacantul nu mai putea face mare lucru.

Cele mai multe dintre acțiunile sale au fost undeva în fața careului. Acolo unde un atacant poate să alerge cât vrea, dacă nu primește mingea în zona de finalizare, nu are cum să devină periculos. Nici Bancu nu a reușit să-l alimenteze, nici Ianis Hagi, nici Răzvan Marin. Iar aici se vede o problemă mai mare decât forma lui Munteanu.

Dacă atacantul este izolat, schimbarea atacantului nu rezolvă mare lucru.

Poți să-i bagi pe Bîrligea, pe Alibec, pe Drăguș sau pe oricine altcineva. Dacă mingea nu ajunge în careu, vei avea doar un alt atacant care aleargă după pase.

Răzvan Marin, de nerecunoscut

Răzvan Marin trebuia să fie unul dintre oamenii care dau ordine jocului, așa cum o face la echipa de club, AEK Atena. Nu neapărat prin spectaculozitate, ci prin poziționare, pase, ritm și capacitatea de a scoate echipa din presiune. La Stockholm, a fost mult sub ceea ce așteptăm de la el. A lipsit personalitatea de la mijlocul terenului. România a avut momente în care avea mingea, dar nu știa ce să facă mai departe cu ea.

Băluță a părut și el că joacă într-un alt film. Aici apare una dintre problemele pe care Hagi trebuie să le rezolve rapid: diferența dintre ceea ce pot face jucătorii în Liga 1 și ceea ce li se cere într-un meci internațional.

Suedezii nu erau adversari pe care să-i poți domina doar pentru că ai avut o posesie decentă. Erau jucători obișnuiți cu ritmul fotbalului de top. Și când ritmul a crescut, România a avut dificultăți.

Ghiță, vinovat la ambele goluri

Nici apărarea nu a oferit siguranță. Radu Drăgușin trebuia să fie reperul defensivei, dar nici el nu a reușit să transforme linia de fund într-o zonă de certitudine. Ghiță a avut o seară complicată și a fost depășit la primul gol, când Isak a profitat de spațiul creat și a înscris. La al doilea gol, România a cedat din nou prea ușor.

Iar atunci când primești două goluri și ai senzația că adversarul nu a avut nevoie de un efort ieșit din comun pentru a le marca, problema nu mai este doar la un fundaș. Este o problemă de organizare. Hagi pare să fi ajuns la aceeași concluzie. 

Diseară jucăm cu 4 fundași, dar cine atacă?

Pentru meciul de azi cu Bosnia, formula cu trei fundași centrali este foarte probabil să dispară. România va reveni la sistemul cu patru fundași, iar în centru este așteptat cuplul Burcă-Drăgușin. Schimbarea poate aduce mai multă claritate, ambii joacă la club în formulă cu doi fundași centrali. O formulă cu trei fundași centrali schimbă reperele și poziționarea în teren. Și așa au apărut vulnerabilitățile din apărare la Stockholm. Un fundaș central în plus nu înseamnă neapărat mai multă siguranță. 

Hagi schimbă sistemul, nu și încrederea

Este interesant ce face Hagi în aceste zile. Văzând că sistemul cu trei fundași centrali nu a funcționat, Hagi schimbă sistemul. Pe de altă parte, refuză să dramatizeze. Este o schimbare necesară. Pentru că dacă selecționerul ar fi ieșit după Suedia și ar fi spus că echipa a fost slabă, că jucătorii au dezamăgit și că trebuie schimbat totul, n-ar fi obținut nimic. A ales să păstreze încrederea. Dar diseară trebuie să vedem și partea cealaltă: schimbarea concretă.

Bîrligea a fost deja anunțat pe postul de număr 9. Apărarea ar urma să treacă la patru oameni. Și, mai important, România trebuie să joace altfel. Nu neapărat mai spectaculos, ci eficient.

Cu siguranță că va fi folosit David Matei, însă rămâne de văzut dacă Hagi îl va introduce din primul minut sau de prin minutul 60. Rocada ar putea fi cu Dragomir. Rămâne de văzut cu cine va începe Hagi. 

Stanciu va reveni ca titular și căpitan în locul lui Ianis Hagi, care în Suedia a jucat mai multe minute decât în tot începutul de sezon la Alanyaspor. Ianis ar putea fi introdus pe final, însă acolo ar putea juca și Moruțan.

În dreapta, Man este bătut în cuie, în timp ce pe stânga Hagi ar putea juca o oră cu Mihăilă, urmând ca acesta să fie înlocuit cu Florin Tănase.

Fără spectatori

Și, ca și cum înfrângerea din Suedia nu ar fi fost suficientă, România va avea diseară un dezavantaj suplimentar: Arena Națională va fi goală. Hagi însuși s-a declarat nemulțumit că echipa nu va avea publicul alături. Este o situație absurdă pentru un meci al naționalei, dar sancțiunea este consecința unor incidente anterioare și nu mai poate fi schimbată pentru partida cu Bosnia. În plus, deplasarea de la Stockholm a produs deja alte probleme.

Suporterii români au folosit materiale pirotehnice și au deteriorat mai multe scaune în sectorul rezervat lor. Federația suedeză de fotbal a confirmat că au fost făcute mai multe sesizări la poliție, iar stadionul evaluează pagubele.

De aici poate apărea o nouă discuție despre deplasările suporterilor români.

Deocamdată însă, nu există o decizie UEFA de interzicere colectivă a fanilor români la meciurile din deplasare. Iar UEFA a anunțat chiar la începutul lunii septembrie că, în principiu, măsurile de siguranță ar trebui să vizeze persoanele responsabile, iar interdicțiile colective să fie rezervate unor situații excepționale. Problema rămâne însă reală.

Hagi vede că nu are cu cine. Dar ce să le spună? Trebuie să mențină moralul la echipa națională.

Ioan Ovidiu Sabău, fost internațional, antrenor Farul

Îmi place să fac toate schimbările. Toți jucătorii sunt importanți, o să încerc să dau timp tuturor. Singurul lucru care stă în picioare este succesul. Prima direcție care trebuie făcută e să câștigăm. Ne dăm seama unde suntem, ce mai avem de făcut, ce mai avem de îmbunătățit.

Gheorghe Hagi, selecționer

Am pierdut de două ori în fața Bosniei, însă acum vorbim de o competiție diferită.

Nicolae Stanciu

Hai să fim realişti, nu ne mai ascundem. Suntem slabi, punct, la revedere! Dăm foaia şi mergem mai departe. Pierdem şi meciul de acasă, ce facem după? Începem iar cu încrederea? Hai să spunem lucrurile pe faţă. Trebuie să recunoaștem că suntem slabi. Foarte slabi. De ce ne tot amăgim? De asta nu creşte nici fotbalul românesc.

Gabi Tamaș, la Antena 1