Impozitul pe locuințe ar putea crește de 27 de ori. Consultant financiar avertizează: „Oamenii vor fi nevoiți să-și vândă casele”

Consultantul fiscal Gabriel Biriș avertizează că impozitul anual pentru o casă de 150 de metri pătrați dintr-un cartier scump al Capitalei ar putea ajunge la 27.500 de lei, de la aproximativ 1.044 de lei în prezent, dacă se aplică mecanismul de calcul prezentat de acesta. În paralel, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, atrage atenția asupra riscului ca pensionarii cu venituri mici să nu-și mai poată permite să achite taxele pentru locuințele în care și-au petrecut întreaga viață.

Impozitul pe locuințe, de la 1.044 la 27.500 de lei pe an

Consultantul fiscal Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a explicat că trecerea la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață ar putea genera diferențe foarte mari între taxele plătite în prezent și cele care ar rezulta din noul sistem.

Acesta a oferit exemplul unei case construite în anii 1930, într-un cartier exclusivist din București. Imobilul are aproximativ 150 de metri pătrați, este construit pe un singur etaj peste parter și dispune de o curte mică. Deși locuința este relativ modestă, amplasarea sa într-o zonă foarte scumpă îi poate ridica valoarea de piață la peste un milion de euro.

Problema, susține Biriș, apare atunci când valoarea ridicată a proprietății este folosită pentru calcularea impozitului, fără ca veniturile proprietarului să fie luate în considerare.

„Am privilegiul să locuiesc într-unul dintre cele mai bune cartiere din București, într-un apartament cumpărat în 2007. Am bucuria să fiu vecin cu niște oameni deosebiți, oameni în vârstă, la pensie de mulți ani, unii născuți în casele în care stau”, a explicat consultantul fiscal Gabriel Biriș.

Potrivit exemplului său, impozitul anual pentru o asemenea casă este în prezent de aproximativ 1.044 de lei, calculat prin aplicarea formulei fiscale existente.

Dacă valoarea impozabilă ar ajunge la cinci milioane de lei, iar cotele și mecanismul fiscal menționate de consultant ar rămâne aplicabile, calculul s-ar schimba radical.

Impozitul pe clădire ar ajunge la 5.000 de lei pe an, prin aplicarea cotei de 0,1%. La această sumă s-ar adăuga taxa pe lux, calculată de Biriș la 22.500 de lei, pentru partea care depășește pragul de 2,5 milioane de lei.

În total, proprietarul ar avea de plătit 27.500 de lei anual, față de 1.044 de lei în prezent. Creșterea ar fi de peste 26 de ori, echivalentă cu aproximativ 2.534% față de nivelul inițial.

„O creștere de 27 de ori”. De ce ar putea fi afectați pensionarii

Pentru proprietarii cu venituri ridicate, o asemenea taxă ar putea fi dificilă, dar gestionabilă. Situația este diferită în cazul pensionarilor care dețin case moștenite sau în care locuiesc de zeci de ani, în cartiere devenite între timp foarte scumpe.

Valoarea de piață a unei locuințe nu reflectă neapărat veniturile persoanei care o deține. O casă cumpărată sau construită cu multe decenii în urmă poate valora astăzi sute de mii sau chiar peste un milion de euro, fără ca proprietarul să dispună de bani suficienți pentru a suporta taxe calculate pornind de la această valoare.

„Adică: o creștere de 27 de ori, plus 2.700%, pensia pe șase-șapte luni”, a avertizat consultantul fiscal Gabriel Biriș, referindu-se la exemplul prezentat public.

Acesta consideră că o reformă fiscală trebuie să țină cont și de capacitatea reală de plată a proprietarilor, nu doar de valoarea estimată a imobilelor.

„O lege care obligă chiar și un singur cetățean să își vândă casa în care s-a născut și a trăit toată viața nu are cum să fie o lege bună! Mai e timp pentru corecții!”, a transmis Gabriel Biriș.

Taxe de până la 12.000 de euro pentru o casă din București

Într-o intervenție la Antena 3 CNN, consultantul fiscal a atras atenția că, în anumite scenarii, impozitarea la valoarea de piață ar putea duce la obligații fiscale anuale de aproximativ 12.000 de euro pentru o casă de 150 de metri pătrați din centrul Capitalei.

Estimarea include atât impozitul pe clădire, cât și taxa pe lux, în condițiile de calcul prezentate de acesta. Suma nu reprezintă un impozit general stabilit pentru toate casele din București, ci un exemplu privind efectele posibile ale aplicării unor asemenea reguli asupra proprietăților cu valori ridicate.

„Riscul este la impozitele pe locuințe, unde legislația a fost făcută varză în ultima perioadă. Dacă vor insista cu ceea ce am criticat mereu, adică impozitarea la valoarea de piață, va fi haos. Vom ajunge în situația în care oamenii care s-au născut și locuiesc în centrul orașului vor fi nevoiți să-și vândă casele”, a declarat consultantul fiscal Gabriel Biriș.

Acesta a explicat că, în anumite zone ale Sectorului 1, valorile de referință utilizate pentru evaluarea proprietăților ar putea crește considerabil. În opinia sa, efectele ar fi resimțite mai ales de persoanele care dețin locuințe în zone devenite foarte scumpe, fără să aibă venituri pe măsura valorii imobiliare.

Remus Pricopie: Este inadmisibil ca pensionarii să nu-și mai poată plăti taxele

Riscurile sociale ale reformei au fost semnalate și de Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Acesta consideră că autoritățile trebuie să facă diferența între persoanele care locuiesc de o viață într-o proprietate și cele care dețin imobile în scopul desfășurării unor activități economice.

„Vorbim despre decizii deja adoptate în 2025 și 2026, care vor avea consecințe în 2027. În România, încă de la criza din 2009, ne-am obișnuit să reglementăm fără să gândim. De exemplu, faptul că o persoană în vârstă, care locuiește de o viață întreagă într-o casă, ar putea ajunge în situația de a nu-și mai putea plăti taxele este inadmisibil”, a declarat Remus Pricopie.

Rectorul SNSPA a subliniat că regimul fiscal ar trebui să țină cont de diferențele dintre situațiile proprietarilor, astfel încât o persoană cu venituri reduse să nu ajungă în imposibilitatea de a-și păstra locuința din cauza unor obligații fiscale prea mari.

Dezbaterea ridică o problemă importantă pentru viitoarea reformă: cum poate fi actualizată impozitarea proprietăților fără ca persoanele cu venituri mici, dar cu locuințe valoroase pe hârtie, să fie împinse spre vânzarea acestora?

Impozitarea la valoarea de piață nu va începe la 1 ianuarie 2027

Trecerea la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață era programată inițial pentru 1 ianuarie 2027, odată cu operaționalizarea sistemului informatic e-Proprietatea.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat însă că noul sistem nu va fi introdus la data stabilită inițial. Potrivit explicațiilor sale, jalonul aferent reformei a fost modificat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, iar măsurile fiscale aplicabile în 2027 urmează să fie stabilite în cadrul pregătirii bugetului pentru anul viitor.

Oficialul a precizat că există încă numeroase aspecte tehnice care trebuie clarificate înainte ca aplicația necesară funcționării noului sistem să poată fi implementată.

Reforma era inclusă în jalonul 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în angajamentele fiscal-bugetare asumate de România în decembrie 2024, ulterior aprobate de Comisia Europeană.

Cum va fi stabilită valoarea de piață a locuințelor

Una dintre cele mai mari provocări ale sistemului e-Proprietatea este evaluarea corectă a fiecărui imobil. Modelul informatic trebuie să permită estimarea automată a valorii proprietăților, însă această operațiune depinde de existența unor date suficiente și relevante despre piața imobiliară.

În localitățile în care se încheie puține tranzacții, stabilirea valorilor de piață poate fi mai dificilă. În mediul rural, problemele cadastrale și lipsa informațiilor complete despre construcții complică suplimentar procesul.

Nici în orașe evaluarea nu este lipsită de dificultăți. Două apartamente cu suprafețe asemănătoare, situate în aceeași zonă, pot avea valori diferite în funcție de anul construcției, starea clădirii, dotări și alte caracteristici.

De exemplu, un apartament dintr-un bloc vechi nu are neapărat aceeași valoare cu unul dintr-un ansamblu rezidențial nou, chiar dacă ambele sunt situate în apropiere.

În acest context, avertismentele privind impozitul pe locuințe readuc în prim-plan întrebarea esențială a reformei: cum poate statul să impoziteze mai corect proprietățile, fără să transforme valoarea ridicată a unei case într-o povară imposibil de suportat pentru proprietarii cu venituri modeste?

Până la clarificarea regulilor și a calendarului de aplicare, sumele prezentate de Gabriel Biriș sunt doar exemple de calcul bazate pe ipotezele sale, nu ca obligații fiscale deja stabilite pentru anul 2027.