Linus Torvalds, avertisment dur despre AI și Linux: Inteligența Artificială găsește buguri, dar poate produce și multe „deșeuri”

În cadrul Open Source Summit India 2026, desfășurat la Mumbai, Torvalds a discutat cu Dirk Hohndel despre Linux 7.1, ritmul dezvoltării nucleului, Rust și C, dar și despre impactul tot mai mare al modelelor lingvistice de mari dimensiuni, cunoscute drept LLM-uri.

Linux 7.1, o evoluție fără spectacole

Pentru Linus Torvalds, o nouă versiune de Linux nu trebuie să fie neapărat un eveniment spectaculos. El descrie dezvoltarea nucleului drept un proces continuu, bazat pe îmbunătățiri succesive și pe un ritm constant.

De la apariția Git, sistemul de control al versiunilor creat de Torvalds, dezvoltatorii au urmărit mai degrabă această strategie decât lansările care promit schimbări radicale. Linux continuă să urmeze un calendar regulat de lansare, la aproximativ nouă-zece săptămâni, potrivit zdnet.com.

Însă apariția Inteligenței Artificiale a complicat într-o anumită măsură acest proces. Potrivit lui Torvalds, AI-ul reușește să identifice buguri interesante, ceea ce a crescut presiunea asupra membrilor comunității Linux.

Torvalds spune că nu mai este, de fapt, programator

Una dintre cele mai interesante declarații făcute de creatorul Linux se referă chiar la propriul său rol. Torvalds spune că nu mai citește aproape deloc cod și că se consideră mai degrabă un manager de proiect decât un programator.

El mai scrie uneori mici corecții, însă le tratează în principal drept sugestii pentru responsabilii care întrețin diferitele componente ale nucleului. Codul său nu este prezentat ca fiind obligatoriu și nici nu este, în mod obișnuit, validat de el însuși.

Rolul său actual este mai degrabă acela de a înțelege imaginea de ansamblu. Torvalds spune că este interesat de intenția din spatele unei modificări și acordă o mare importanță explicațiilor care însoțesc propunerile de schimbare.

În timpul ferestrelor de integrare, el poate ajunge să efectueze aproximativ 200 de fuziuni în două săptămâni. În schimb, evită modificările introduse în ultimul moment dacă acestea nu sunt cu adevărat necesare, deoarece chiar și o corecție aparent minoră poate introduce probleme noi.

Pentru Torvalds, oamenii pot fi mai greu de reparat decât codul

Dincolo de problemele tehnice, creatorul Linux spune că partea relațională a proiectului poate fi mai dificilă. Codul poate fi analizat și corectat, însă conflictele dintre oameni sunt mult mai greu de rezolvat.

Torvalds recunoaște că și el a contribuit, de-a lungul timpului, la astfel de probleme de personalitate și spune că a încercat să lucreze la acest aspect.

Declarația oferă o perspectivă diferită asupra unuia dintre cele mai importante proiecte open-source din lume: succesul Linux nu depinde doar de calitatea codului, ci și de modul în care mii de oameni colaborează pentru dezvoltarea lui.

Linux renunță treptat la tehnologiile foarte vechi

Torvalds a vorbit și despre necesitatea de a elimina, în timp, componentele tehnologice care nu mai sunt folosite. În cazul NTFS, el a descris situația drept una complicată, existând două grupuri care întrețin versiuni diferite ale suportului pentru sistemul de fișiere.

Creatorul Linux susține însă că sprijinul pentru hardware-ul vechi trebuie menținut atât timp cât există utilizatori. La un moment dat, costul întreținerii devine însă prea mare.

Un exemplu este reprezentat de anumite procesoare x86 foarte vechi. Pentru Linux 7.2 este avută în vedere renunțarea la suportul pentru mașinile care nu aveau calcul în virgulă mobilă realizat hardware, categorie în care intră procesoare precum 486 SX, lansat cu mai bine de trei decenii în urmă.

C și Rust: Torvalds nu crede că Rust va „cuceri lumea”

În dezbaterea despre limbajele moderne de programare, Torvalds rămâne rezervat în privința entuziasmului pentru Rust.

El consideră Rust interesant, dar spune că limbajul C este în continuare mai simplu de utilizat. În același timp, este mai optimist în privința instrumentelor automate capabile să verifice codul C și corecțiile propuse pentru kernel.

Torvalds avertizează și asupra unei idei importante: niciun limbaj de programare nu poate elimina erorile de logică. Rust poate preveni anumite greșeli care apar în C, însă nu poate înlocui gândirea dezvoltatorului.

În cazul proiectelor care combină Rust și C, garanțiile oferite de Rust sunt limitate la zonele scrise exclusiv în Rust. Atunci când codul Rust interacționează cu nucleul scris în C, pot apărea în continuare probleme.

Adevărata provocare a AI-ului: codul inutil și bugurile inventate

Cea mai puternică parte a discursului lui Torvalds a fost însă dedicată Inteligenței Artificiale și modelelor lingvistice.

Creatorul Linux și-a nuanțat afirmațiile anterioare despre posibilitatea ca LLM-urile să crească de zece ori productivitatea, precizând că cifra nu a fost rezultatul unui studiu științific. Potrivit lui, în perioada de început a utilizării LLM-urilor în dezvoltarea software, comunitatea a văzut mai multe rezultate inutile decât cod cu adevărat folositor.

O problemă și mai serioasă este reprezentată de rapoartele de buguri generate de AI. Unele dintre acestea pot părea perfect credibile, iar dezvoltatorii pot pierde foarte mult timp încercând să verifice informații care, în realitate, sunt rezultatul unei halucinații a modelului.

Pentru Torvalds, acesta este un cost important: oamenii trebuie să investească timp și resurse pentru a descoperi dacă problema semnalată de un sistem AI există cu adevărat.

„Un raport bun” nu poate fi doar rezultatul unui prompt

Torvalds spune că un raport de bug generat cu ajutorul unui LLM nu este suficient. Comunitatea Linux vrea să vadă și o propunere de remediere și, mai ales, implicarea persoanei care a folosit instrumentul AI în procesul de verificare.

Ideea este esențială pentru modul în care proiectele open-source tratează Inteligența Artificială: AI-ul poate ajuta la identificarea unei probleme, dar responsabilitatea nu poate fi transferată complet către un model lingvistic.

Torvalds folosește personal LLM-uri în proiecte de amator, în special pentru prototipare și testarea unor idei. Spune însă că rezultatul nu este, de multe ori, suficient de bun pentru a fi utilizat direct.

În ceea ce privește corecțiile la nivelul kernelului Linux, experiența sa este că LLM-urile încă nu au ajuns la nivelul necesar pentru a înlocui analiza umană.

AI-ul poate găsi și buguri pe care oamenii le-au ratat ani întregi

În ciuda criticilor, Torvalds nu respinge Inteligența Artificială. Dimpotrivă, spune că există un avantaj important: LLM-urile pot descoperi probleme pe care dezvoltatorii nu le-au observat.

Unele dintre bugurile identificate de AI au fost atât de interesante și de jenante încât au ajuns rapid în presa de specialitate. Creatorul Linux consideră însă că nu trebuie atacat „mesagerul”. Dacă un model AI găsește o vulnerabilitate sau o eroare reală, faptul că problema este descoperită este, în cele din urmă, un lucru pozitiv.

Torvalds a menționat și situații în care un LLM a identificat mai multe buguri legate între ele. Problemele proveneau din faptul că persoane diferite lucrau simultan pe aceleași zone ale kernelului, iar mai multe erori apropiate au ajuns să fie descoperite într-un interval scurt.

Viitorul Linux nu va fi decis doar de Inteligența Artificială

Mesajul lui Linus Torvalds este, în esență, unul de echilibru. AI-ul poate deveni un instrument extrem de util pentru dezvoltatori, poate accelera prototiparea și poate descoperi buguri greu de observat. În același timp, un model lingvistic poate genera informații false, rapoarte inutile sau corecții care rezolvă doar aparent o problemă.

Pentru Torvalds, diferența dintre un instrument util și unul care produce haos este reprezentată de verificarea umană. În cazul Linux, codul nu poate fi tratat ca un simplu rezultat generat de un algoritm. El trebuie înțeles, testat și integrat într-un ecosistem software extrem de complex.

Creatorul Linux continuă să prefere progresul gradual, verificarea atentă și colaborarea dintre oameni. Iar în ceea ce privește AI-ul, poziția sa pare clară: Inteligența Artificială poate deveni un partener valoros pentru dezvoltatori, dar nu gândește în locul lor și nu poate garanta că un cod greșit devine corect doar pentru că a fost generat de un model performant.