Niciun salariu nu scade, dar reformăm sistemul din temelii

Bolojan a subliniat că, în forma actuală a reformei, niciun angajat din sectorul public nu va pierde bani la final de lună. „Nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România. Niciun câștig per total, niciun venit per total, care înseamnă salarii plus sporuri”, a afirmat premierul. El a explicat că pentru angajați contează suma finală încasată, nu structura acesteia. „Pentru orice angajat, la final contează câți bani îți intră în cont, nu dacă este un spor sau o normă de hrană”, a spus Bolojan.

Premierul a criticat modul în care, de-a lungul anilor, sporurile au fost transformate din instrumente de compensare în mecanisme de majorare a veniturilor. „Acordarea de sporuri nu a mai fost o măsură pentru a proteja de un anumit risc, ci a fost un instrument de a crește salariile în mod direct”, a explicat acesta. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să aducă mai multă claritate în sistem. Bolojan a arătat că reforma nu va reduce direct veniturile mai mari existente, dar va introduce un mecanism de echilibrare în timp. „Cei care astăzi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni […] vor rămâne la câștigurile pe care le au, până sunt ajunși din urmă de ceilalți”, a declarat premierul. Astfel, diferențele salariale ar urma să fie corectate gradual, prin creșterea veniturilor pentru categoriile subevaluate.

Premierul a precizat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „De aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro”, a spus Bolojan. Guvernul trebuie să adopte actul normativ până în vara acestui an. În cadrul discuției, premierul a subliniat că noua lege trebuie să elimine ambiguitățile și posibilitățile de interpretare care au permis apariția dezechilibrelor. El a arătat că sistemul actual a fost afectat de intervenții succesive – sporuri, clase salariale și alte ajustări – care au dus la diferențe între angajați cu responsabilități similare.

Bugetul pe 2026 protejează persoanele cu dizabilități, nu le lovește

Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile potrivit cărora Guvernul ar fi redus sau eliminat ajutoarele acordate persoanelor cu dizabilități, afirmând că măsurile fiscale adoptate recent nu au vizat diminuarea sprijinului financiar destinat acestei categorii sociale.

Întrebat, în cadrul unei emisiuni la Europa FM, de ce Executivul ar fi „tăiat” ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități, premierul a susținut că percepția publică este una eronată și că beneficiarii acestor forme de sprijin au rămas exceptați de la plata contribuției la sănătate.

„Ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități nu au fost tăiate”, a declarat Ilie Bolojan, explicând că, în contextul extinderii bazei de contribuabili la sistemul de sănătate, persoanele cu dizabilități au continuat să beneficieze de exceptări.

Premierul a argumentat că modificările fiscale au fost generate de presiunea asupra sistemului public, în condițiile în care numărul beneficiarilor îl depășește semnificativ pe cel al contribuabililor.

Potrivit acestuia, schimbările care au afectat persoanele cu dizabilități țin de regimul impozitului pe proprietate, unde au fost introduse contribuții reduse, gestionate la nivel local.

Bolojan a explicat că persoanele cu handicap grav beneficiază în continuare de o reducere de 50% a impozitului pe proprietate, iar cele cu handicap accentuat de o reducere de 25%.

Șeful Guvernului a susținut că aceste taxe reprezintă o contribuție la bugetele locale, necesară pentru finanțarea infrastructurii și a serviciilor publice.

„Fiecare casă din România, indiferent cine locuiește în ea, are nevoie de apă, canalizare sau asfalt”, a spus premierul, argumentând că administrațiile locale au nevoie de venituri pentru a susține astfel de investiții.

În timpul discuției, un ascultător a reclamat faptul că persoanele cu dizabilități sunt obligate să contribuie financiar într-un context în care multe orașe nu oferă infrastructură adaptată nevoilor lor.

Premierul a recunoscut dificultățile cu care se confruntă această categorie socială, dar a insistat că statul trebuie să mențină un echilibru între cheltuieli și resurse.

„Știința de a guverna este să livrezi maximum posibil cu resursele pe care le ai”, a afirmat Bolojan, susținând că România nu mai putea continua cu sistemul extins de excepții fiscale.

În același context, premierul a invocat existența unor nereguli în sistemul de acordare a certificatelor de handicap. El a afirmat că, în urma unor verificări efectuate în anumite județe, au fost identificate cazuri în care persoane declarate cu dizabilități figurau doar „în acte” ca beneficiari ai facilităților.

Potrivit premierului, o eventuală reformă ar trebui să permită redirecționarea resurselor către persoanele care au nevoie reală de sprijin.

(sursa: Mediafax)