Nu doar cofeina contează! Ce se întâmplă în intestin după ce bei cafea și de ce varianta decofeinizată i-a surprins pe cercetători

Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, iar efectele sale asupra organismului continuă să fie studiate. Dacă până acum atenția s-a concentrat în special asupra cofeinei și a efectelor sale asupra energiei și concentrării, două cercetări publicate în revistele Nature Communications și Nature Microbiology aduc în prim-plan un alt aspect: influența cafelei asupra microbiomului intestinal.

Mai mult, rezultatele unui studiu recent arată că și cafeaua decofeinizată poate produce modificări măsurabile în organism. Cercetătorii au observat inclusiv îmbunătățiri la anumite teste de memorie și învățare, ceea ce ridică întrebări despre rolul celorlalte substanțe din compoziția cafelei, anunță Mondo Sanita.

Cafeaua influențează bacteriile intestinale. Ce au descoperit cercetătorii

Un studiu coordonat de Serena Boscaini și publicat pe 21 aprilie 2026 în revista Nature Communications a analizat legătura dintre consumul de cafea, microbiomul intestinal și anumite funcții psihologice și cognitive.

Cercetarea a inclus 62 de participanți: 31 de consumatori obișnuiți de cafea și 31 de persoane care nu consumau această băutură.

Experimentul a avut mai multe etape. Participanții care beau în mod regulat cafea au renunțat la aceasta timp de 14 zile, după care au reintrodus-o în alimentație pentru o perioadă de 21 de zile. Dintre aceștia, 15 au consumat cafea decofeinizată, iar 16 au primit cafea cu cofeină.

Cercetătorii au urmărit modificările microbiomului intestinal, produsele rezultate din activitatea bacteriilor, dar și mai mulți indicatori fiziologici, psihologici și cognitivi.

Rezultatele au arătat că reintroducerea cafelei a modificat microbiomul intestinal inclusiv în cazul persoanelor care au consumat varianta decofeinizată.

O altă observație interesantă a fost reducerea scorurilor asociate stresului perceput, simptomelor depresive și impulsivității în ambele grupuri.

Au existat însă și diferențe între cele două variante ale băuturii. Participanții care au consumat cafea cu cofeină au înregistrat îmbunătățiri la anumite teste de atenție și calcul. În schimb, grupul care a băut cafea decofeinizată a obținut rezultate mai bune la unele teste de memorie și învățare. Totodată, participanții au raportat o calitate mai bună a somnului.

Aceste rezultate nu demonstrează că decofeinizata îmbunătățește în mod direct memoria sau că bacteriile intestinale sunt responsabile pentru schimbările cognitive. Ele reprezintă însă indicii importante pentru cercetările viitoare.

Citește și Bei cafea în fiecare zi? Iată ce se întâmplă, de fapt, cu ficatul tău

De ce cafeaua decofeinizată are efecte asupra intestinului

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării este faptul că modificările microbiomului au apărut și în grupul care a consumat cafea fără cofeină.

Explicația posibilă este că această băutură conține numeroase alte substanțe bioactive, care nu dispar odată cu eliminarea celei mai cunoscute componente stimulante.

Printre acestea se numără polifenolii și alți compuși vegetali care pot interacționa cu microorganismele din intestin. În urma acestei interacțiuni, bacteriile pot transforma substanțele din cafea în metaboliți, adică produși care pot participa la diferite procese biologice.

Această relație este importantă pentru înțelegerea așa-numitei axe intestin-creier, sistemul complex de comunicare dintre tractul digestiv și sistemul nervos.

Prin urmare, efectele cafelei nu trebuie analizate exclusiv prin prisma cofeinei. Compoziția generală a băuturii și modul în care organismul procesează diferiții compuși ar putea contribui la o parte dintre beneficiile observate.

Bacteria intestinală care se dezvoltă mai mult la consumatorii de cafea

O altă cercetare, publicată în noiembrie 2024 în revista Nature Microbiology, oferă o perspectivă suplimentară asupra modului în care cafeaua influențează flora intestinală.

Studiul a analizat date alimentare și informații despre microbiomul a peste 22.000 de persoane, folosind și alte baze de date de mari dimensiuni.

Cercetătorii au identificat o asociere deosebit de interesantă între consumul de cafea și prezența unei bacterii intestinale numite Lawsonibacter asaccharolyticus.

Abundența mediană a acestui microorganism era de 4,5 până la 8 ori mai mare în cazul consumatorilor de cafea, comparativ cu persoanele care nu beau această băutură.

Pentru a verifica dacă legătura observată era întâmplătoare sau dacă anumite componente ale cafelei puteau favoriza dezvoltarea bacteriei, oamenii de știință au realizat și experimente de laborator.

Au adăugat cafea în culturi de microorganisme și au constatat că bacteria respectivă s-a dezvoltat mai bine în prezența băuturii.

Astfel, cercetătorii au obținut dovezi experimentale care susțin că anumite componente ale cafelei pot favoriza direct dezvoltarea acestui microorganism.

Analizele de sânge au evidențiat, de asemenea, asocieri cu acidul chinic și cu posibilii săi derivați. Aceste rezultate îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine cum sunt transformate substanțele din cafea de către bacteriile intestinale și cum pot ajunge produșii rezultați în circulația sanguină.

Cafeaua și legătura dintre intestin, memorie și starea psihică

Cele două cercetări completează o imagine tot mai complexă asupra efectelor cafelei în organism.

Prima arată că băutura este asociată cu o prezență mai mare a anumitor bacterii intestinale și că unele dintre componentele sale pot favoriza dezvoltarea acestora.

A doua demonstrează că reintroducerea cafelei în alimentație poate modifica microbiomul și anumite măsurători ale stării psihologice și ale performanțelor cognitive, inclusiv atunci când este consumată varianta decofeinizată.

Aceste observații sunt relevante pentru studiul axei intestin-creier, deoarece microbiomul nu participă doar la digestie. Microorganismele intestinale produc substanțe care pot influența procese metabolice și mecanisme de comunicare cu sistemul nervos.

Totuși, este importantă o precizare: studiul din 2026 a inclus un număr relativ mic de participanți, iar rezultatele nu demonstrează că modificările bacteriilor intestinale au provocat direct îmbunătățirile observate la testele cognitive.

Sunt necesare cercetări suplimentare, pe grupuri mai mari de persoane, pentru a stabili cât de puternice și de durabile sunt aceste efecte.

Citește și Cafeaua sau ceaiul: care este mai sănătos pentru organism? Cercetătorii au un răspuns surprinzător

Cafea normală sau decofeinizată? Ce variantă ar trebui să alegem

Pentru persoanele care iubesc cafeaua, dar se confruntă cu agitație, palpitații sau dificultăți de adormire după consumul acesteia, varianta decofeinizată poate fi o alternativă de luat în calcul.

Aceasta permite reducerea aportului de cofeină, fără renunțarea completă la celelalte componente ale băuturii.

Cantitatea consumată și ora la care bem cafeaua sunt, de asemenea, importante. Unele persoane pot tolera fără probleme mai multe cești pe zi, în timp ce altele resimt efectele stimulante chiar și după o singură cafea.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), pentru adulții sănătoși, un aport de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi, provenită din toate sursele alimentare, nu ridică în general probleme de siguranță.

În cazul femeilor însărcinate sau care alăptează, limita recomandată este de 200 de miligrame pe zi.

EFSA atrage atenția și asupra efectelor asupra somnului: chiar și o cantitate de aproximativ 100 de miligrame de cofeină consumată aproape de ora de culcare poate afecta odihna anumitor adulți.

Aceste valori reprezintă repere generale de siguranță, nu cantități care trebuie consumate zilnic. Sensibilitatea individuală rămâne un factor important.

Ce înseamnă noile descoperiri pentru consumatorii de cafea

Cercetările recente schimbă perspectiva asupra unei băuturi considerate mult timp, în principal, o sursă de cofeină.

Cafeaua pare să aibă o relație mai complexă cu organismul, în care bacteriile intestinale, metaboliții și alte substanțe bioactive pot contribui la efectele observate.

Faptul că unele modificări au apărut și în cazul cafelei decofeinizate sugerează că beneficiile potențiale ale băuturii nu se limitează la efectul stimulant al cofeinei.

Deocamdată, oamenii de știință nu au stabilit toate mecanismele implicate și nici nu pot recomanda cafeaua ca tratament pentru probleme de memorie, stres sau tulburări digestive.

Un lucru devine însă tot mai clar: atunci când bem o cafea, nu interacționăm doar cu cofeina. Întreaga compoziție a băuturii intră în contact cu microbiomul intestinal, iar această interacțiune ar putea avea consecințe care depășesc efectul imediat de energizare.