Nu există nicio ruptură între judecători pe tema pensiilor magistraților

Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public.

Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare.

„Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR.

Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare.

„Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta.

Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice.

Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare.

„Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.

Simina Tănăsescu: „Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR”

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a afirmat că, din perspectiva instituției pe care o conduce, nu este oportună, în acest moment, o modificare a Constituției României, chiar dacă Legea fundamentală nu este „perfectă” și poate fi, teoretic, îmbunătățită.

„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu.

Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului.

Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.

„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta.

Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR.

„Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.

„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR.

Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.

„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu.

„Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.

Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a avertizat că cea mai mare vulnerabilitate a democrațiilor în 2026 nu vine din exterior, ci din interiorul propriilor sisteme politice și constituționale.

Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice.

Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.

În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății.

Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.

Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.

În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.

Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică.

„Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.

În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.

(sursa: Mediafax)