Parlamentul pregătește sărbătoarea generalizată: Ziua Composesoratelor, Ziua Studențimii, Ziua Rezistenței

Anul acesta, în Parlamentul României a fost înregistrat un număr semnificativ, simțitor mai mare față de anii precedenți, de inițiative legislative care au ca obiect instituirea unor zile naționale. Dintre acestea, însă, doar trei au trecut de întregul proces legislativ, fiind aprobate în ambele Camere și promulgate de către președintele României. Restul proiectelor, printre care unele respinse în Senat, se află în diverse stadii ale dezbaterilor. Există proiecte de lege cu această tematică interesante, cum ar fi instituirea Zilei fără ecrane, urmată de Ziua cinematografiei. Sau legea vizând instituirea Zilei victimelor legionarilor, urmată de cea vizând Ziua rezistenței anticomuniste. Pe rolul Legislativului se află, însă, și alte proiecte, cum ar fi Ziua Studențimii Române sau Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice în Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.

Pe lista plină a inițiativelor legislative parlamentare de anul acesta care vizează instituirea unor noi zile naționale în România, prilej cu care instituțiile statului să poată contribui financiar, voluntar, în vederea organizării unor evenimente tematice, se află și două proiecte diametral opuse. Unul care vrea să instituie o zi națională fără ecrane, iar altul care vrea să instituie o zi națională pentru ecrane.

Astfel, cel mai recent proiect de lege în acest sens este cel depus de deputatul UDMR Kantor Boglarka, la Senat, în data de 10 noiembrie 2026 și care propune instituirea zilei de 10 noiembrie ca „Ziua fără ecrane”, „în scopul promovării utilizării echilibrate a tehnologiilor digitale, al conștientizării riscurilor asociate utilizării extreme a acestora și al încurajării activităților educative, culturale, sportive și recreative desfășurate fără dispozitive digitale”.

Conform parlamentarului inițiator, legea „Zilei fără ecrane” propune „valorificarea cunoașterii științifice, pentru înțelegerea efectelor utilizării excesive sau problematice a dispozitivelor digitale și pentru adoptarea unor comportamente care promovează sănătatea, dezvoltarea copiilor și calitatea relațiilor interpersonale”.

Legea se află, în prezent, în consultare publică și nu a primit încă avize. Camera Deputaților va fi forul decizional.

De la „fără ecrane” la „cu ecrane”

În același timp, la Camera Deputaților, la vot final, se află o altă propunere legislativă, pentru instituirea zilei de 8 iunie ca „Ziua Cinematografiei Românești”, inițiată de 14 parlamentari de la PNL, în frunte cu Andrei Daniel Gheorghe și cu Raluca Turcan.

Aceștia arată, în expunerea de motive, că, în data de 8 iunie 1897, a avut loc la București lansarea primelor imagini filmate în România de către cineastul francez Paul Menu. Cu acel prilej, au fost proiectate trei filme, realizate la data de 10 mai 1897, la București. Este vorba despre „Defilare de 10 mai”, despre „M.S. Regele călare, ocupând locul pe bulevard pentru a prezida defilarea” și despre „M.S. Regina în trăsură și M.S. Regele călare, revenind la palat, escortați de statul major regal și de atașații militari străini”.

Acesta este motivul pentru care inițiatorii propun instituirea zilei de 8 iunie ca „Ziua Cinematografiei Românești”, proiectul de lege prevăzând, printre altele, că, în această zi, Agenția Națională de Presă Agerpres, Radioul Public și Televiziunea Română „pot produce, difuza sau redifuza conținut editorial care promovează producții cinematografice românești, precum și actori, regizori și producători români”.

Legea a fost respinsă, la vot, de către Senat la data de 11 martie 2026 și în prezent se află la vot final în Camera Deputaților.

Același parlamentar a semnat pentru legi împotriva legionarilor și comuniștilor

Tot la Camera Deputaților se află în dezbatere proiectul de lege pentru instituirea zilei de 29 decembrie ca „Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Legionarilor”, proiect inițiat de deputații PNL Ionel Bogdan și Gabriel Andronache. 

Aceștia susțin că, în perioada interbelică, România a fost grav afectată de ascensiunea mișcărilor extremiste, în special a Mișcării Legionare (Garda de Fier). „Unul dintre cele mai tragice episoade ale extremismului legionar a avut loc la 29 decembrie 1933, când prim-ministrul României, Ion Gheorghe Duca, a fost asasinat pe peronu Gării din Sinaia de un grup de legionari cunoscut sub numele „Nicadorii”. Autorii proiectului mai arată că asasinatul a fost pus la cale ca act de răzbunare pentru decizia lui Duca de a interzice autoritatea Mișcării Legionare și de a bloca participarea acesteia la alegeri. Această lege a fost adoptată de Senat la data de 25 februarie 2026, iar, din 2 martie 2026, se află la vot final la Camera Deputaților.

Interesant este că, la Parlament, este înregistrat un alt proiect de lege pentru instituirea zilei de 18 iulie ca „Ziua Națională a Rezistenței Anticomuniste din România”, inițiat de 9 parlamentari liberali, printre care se regăsește același Ionel Bogdan. În expunerea de motive, se invocă „cercetările sociologice” care confirmă „o anumită formă de nostalgie pentru perioada comunistă, prezentă în societatea românească”.

În acest sens, autorii proiectului vor să marcheze data de 18 iulie 1959, când, în urma unui proces mascaradă, 16 membri ai așa-numitului lot Arnăuțoiu au fost executați la Jilava, în Valea Piersicilor. Legea a trecut de Senat la data de 7 aprilie 2026 și, în prezent, se află la Camera Deputaților din data de 14 aprilie 2026.

Proiectul Zilei composesoratelor, inițiat de USR

Iar lucrurile nu se opresc aici. Mai există în dezbaterea Legislativului un proiect de lege care vizează declararea ultimei zile de duminică din luna mai ca „Ziua Națională a Composesoratelor, Obștilor, Pădurilor Grănicerești, Comunelor Politice și a altor forme asociative de proprietate care fac parte din Tezaurul Istoric al României”.

Acest proiect este inițiat de 11 parlamentari de la USR, printre care se regăsesc Adrian Echert, Allen Coliban și Corina Atanasiu. Aceștia susțin că propunerea lor legislativă are „caracter de recunoaștere publică, simbolică și institională a formelor associative tradiționale și de proprietate”.

Legea a fost respinsă de Senat în data de 30 aprilie 2026 și se află la vot final la Camera Deputaților din data de 5 octombrie 2026.

Doar trei inițiative au fost adoptate și promulgate

Tot anul acesta, în Parlament au mai fost înregistrate alte 8 proiecte de lege care propun instituirea anumitor sărbători naționale. Din acestea, trei au devenit deja legi promulgate de președintele România. Prima este Legea nr. 206/2026 pentru instituirea zilei de 19 noiembrie ca „Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin”. A doua este Legea nr. 200/2026 pentru instituirea zilei de 9 septembrie ca „Ziua Națională a Atletismului Românesc”. Iar a treia este Legea nr. 192/2026 pentru instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc.

În paralel, pe rolul Legislativului se află în diferite stadia de dezbatere, alte proiecte cu obiective similare. Mai exact, este vorba despre proiectul de lege privind instituirea zilei de 22 ianuarie ca „Ziua Națională Ana Aslan”, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 189/2021 privind stabilirea zilei de 10 mai ca „Ziua Independenței Naționale a României” sau proiectul de lege privind declararea zilei de 7 aprilie „Mircea Lucescu” drept sărbătoare națională.

Citește și: O nouă zi liberă pentru români! 10 Mai ar putea aduce un mini-concediu în calendarul de anul viitor 

De asemenea, mai este vorba despre proiectul de lege pentru instituirea zilei de 17 mai ca „Ziua Studențimii Române”, precum și despre proiectul de lege pentru instituirea zilei de 28 iunie ca „Ziua Comemorării Victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța”.