Premierul tehnocrat, soluția vitală pentru Nicușor Dan, în noul context de război politic, din perspectiva alegerilor prezidențiale din 2030

Tehnocrația în România s-a dovedit, în puținele momente în care s-a apelat la ea pentru depășirea unor crize politice, o soluție care a fost folosită de „independenți” pentru a-și propulsa propriile platforme politice. 

Primul guvern tehnocrat de după 1989 a fost cel condus de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, între decembrie 1999 și decembrie 2000. Însă doar premierul a fost tehnocrat, restul Cabinetului fiind cât se poate de politic. Iar în ultimele luni de mandat chiar și premierul s-a înregimentat politic, candidând la alegerile prezidențiale din partea CDR. Al doilea Guvern tehnocrat, cel al lui Dacian Cioloș, care a funcționat între noiembrie 2015 și ianuarie 2017, a conținut miniștri care, ulterior, au intrat în politică, ca membri USR. O parte dintre acei miniștri se află, astăzi, în prim-planul scenei politice. Teza unui premier tehnocrat a reapărut, după demiterea Guvernului Bolojan, ca o soluție de deblocare a crizei politice. Însă dincolo de obiectivul imediat al instalării unui Cabinet, premierul tehnocrat poate deveni platforma de lansare a unui proiect politic care să îi sprijine, în cele din urmă, candidatura lui Nicușor Dan pentru un al doilea mandat la Palatul Cotroceni, în primăvara-vara anului 2030. Asta, deoarece platforma care l-a sprijnit pe Nicușor Dan în 2025 nu mai există. USR, REPER, PMP, Forța Dreptei, DREPT și PNL s-au aliniat în spatele lui Ilie Bolojan, al cărui proiect politic, evident pentru orice ochi chiar și neantrenat politic, este candidatura la alegerile prezidențiale din 2030. PSD nu își va putea permite să nu vină cu propriul candidat, iar AUR va menține aceleași obiective ca în noiembrie 2024 – mai 2025. 

Blocajul politic generat de încăpățânarea lui Ilie Bolojan de a nu renunța la funcția de premier, chiar și după demiterea sa de Parlament, cu 281 de voturi, contureză, din ce în ce mai accentuat, ipoteza ca președintele României să desemneze un premier tehnocrat care să formeze un nou Cabinet. 

Guvernele tehnocrate reprezintă o soluție de avarie și ar trebui, teoretic, să administreze tehnic și administrativ treburile statului. În România însă, tehnocrația s-a dovedit a fi doar o platformă pentru lansarea unor noi partide politice. 

Primul Guvern tehnocrat din România, de după anul 1989, a fost cel condus de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, instalat în data de 22 decembrie 1999, după plecarea lui Radu Vasile. Acest Executiv a stat în funcție până la alegerile parlamentare din anul 2000 și și-a depus mandatul în 28 decembrie 2000. Însă particularitatea acestui Guvern a fost că numai prim-ministrul a avut calitatea de independent, restul ministerelor fiind conduse exclusiv de reprezentanți ai partidelor politice. 

Partidul Național Țărănesc-Creștin și Democrat (PNȚ-CD) a condus Consiliul de Coordonare Economico-Financiară, Ministerul de Interne, Ministerul de Finanțe, Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Mediului, Ministerul Educației, Ministerul Culturii și Ministerul Funcției Publice.

Partidul Democrat a avut, în același Executiv, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Industriei și Comerțului și Ministerul Transporturilor, care a fost condus de însuși Traian Băsescu.

Partidul Național Liberal a deținut Ministerul Justiției, Ministerul Tineretului și Sporturilor și Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, UDMR a deținut Ministerul Sănătății și funcția de ministru delegat pe lângă prim-ministru pentru minoritățile naționale. Iar PSDR a ocupat funcția de ministru al Muncii.

Apolitic, până când a candidat politic

Calitatea de tehnocrat, apolitic și independent a premierului Mugur Isărescu a durat însă până la jumătatea anului 2000, când s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale. Mai exact, Mugur Isărescu a acceptat să candideze la funcția prezidențială din partea Convenției Democrate din România (CDR).

Asta, după ce președintele de atunci al României, Emil Constantinescu, a anunțat că nu va mai candida pentru un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Rezultatul a fost mult sub așteptări. Mugur Isărescu a ieșit, în primul tur de scrutin, abia pe locul al patrulea, cu 1.069.463 de voturi, reprezentând 9,54% din totalul voturilor valabil exprimate. Primele trei locuri au fost ocupate de candidații Ion Iliescu (PDSR), Corneliu Vadim Tudor (PRM) și Theodor Stolojan (PNL).

După acest eșec politic de la prezidențialele din anul 2000, Mugur Isărescu a revenit în funcția de guvernator al Băncii Naționale a României.

„Specialiștii” care au devenit politicieni progresiști

Al doilea experiment tehnocrat la Palatul Victoria a avut loc în toamna anului 2015, după demisia lui Victor Ponta. Atunci, la presiunile ONG-urilor, dar nu numai, Klaus Iohannis l-a desemnat drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe Dacian Cioloș. Acesta a strâns o echipă de tehnocrați, care a primit, în Parlament, voturi de la PSD și PNL în vederea înscăunării la Palatul Victoria.

La fel ca și în situația premierului tehnocrat Mugur Isărescu, Guvernul Cioloș a reprezentat o rampă de lansare a unui nou partid politic în România. Asta, deoarece în anul 2016 au avut loc atât alegeri locale, cât și alegeri parlamentare. Dacian Cioloș însuși a înființat, ani mai târziu, partidul PLUS, care, ulterior, s-a ales pe liste comune cu USR în Parlament și în Parlamentul European, după care a fuzionat cu USR, pentru ca, la final, să se rupă de USR, transformându-se în REPER, partid care, deși nu a făcut pragul electoral la alegerile din 2024, se află, astăzi, la guvernare, cu un ministru și cu mai mulți consilieri și secretari de stat în Cancelaria Prim-Ministrului Ilie Bolojan. 

Tehnocrația Guvernului Cioloș s-a dovedit a fi una tipic românească. Asta, pentru că vicepremierul și ministrul dezvoltării de la acel moment, Vasile Dîncu, era și atunci, cum este și astăzi membru PSD. Ministrul de Interne al Guvernului Cioloș, Dragoș Tudorache, a devenit, ulterior, europarlamentar USR și, după aceea, membru REPER. Anca Dragu, ministra Finanțelor, s-a ales, în legislatura 2000 – 2024, senator USR-PLUS și a devenit chiar președintă a Senatului. Ulterior, a demisionat, pentru a prelua funcția de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova.

Alții au trecut prin mai multe partide

Mai departe, Vlad Voiculescu, ministru al Sănătății din Guvernul Cioloș, a devenit membru USR, a ocupat funcția de ministru al Sănătății și în Guvernul condus de Florin Cîțu, acum este europarlamentar USR și lider al USR București.

Un alt exemplu de „tehnocrat” este Dragoș Pîslaru, ministru al Muncii în Cabinetul lui Dacian Cioloș. Pîslaru a devenit europarlamentar USR, apoi a fondat cu Dacian Cioloș partidul REPER, iar în prezent este ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene, pe locurile PNL, în Guvernul Bolojan.

Tot în Guvernul tehnocrat Cioloș a activat, ca ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care, în prezent, este senator USR. Tot senator USR a fost, în legislatura 2016 – 2020, și ministrul Culturii din Guvernul Cioloș, Vlad Alexandrescu. De asemenea, ministrul Tineretului și Sportului a fost, în același Cabinet, Elisabeta Lipă, actual deputat PSD. Nu în ultimul rând, funcția de ministru pentru Dialog Social din Guvernul Cioloș a fost ocupată de Violeta Alexandru. Aceasta s-a înscris, ulterior, în PNL, a fost chiar și ministra Muncii în Guvernul Orban, după care a părăsit PNL pentru a se transfera la Forța Dreptei, iar în prezent este senator USR.

Desemnarea unui „tehnocrat”, ca armă pentru reinstalarea șefului unui partid prezidențial

Aceeași temă a premierului tehnocrat a fost folosită și ca „sperietoare”, pentru a determina Parlamentul să reînscăuneze un premier politic demis prin moțiune de cenzură. S-a întâmplat la finalul anului 2009, la scurt timp după ce s-a rupt Guvernul Boc 1, după ieșirea PSD de la guvernare, când premierul a fost demis prin moțiune de cenzură.

Atunci, președintele României de la vremea respectivă, Traian Băsescu, a scos din „pălărie” numele consilierului pentru probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale, Lucian Croitoru, pentru a forma un nou guvern. 

El a fost desemnat la data de 15 octombrie 2009, însă la scurt timp au avut loc și alegerile prezidențiale, în cadrul cărora Traian Băsescu a reușit să obțină un al doilea mandat la Palatul Cotroceni, a renunțat la candidatură. Iar Traian Băsescu și-a atins obiectivul politic de a-l reinstala pe Emil Boc la Palatul Victoria.

Trei tabere rivale, fiecare cu proiectul prezidențial propriu. Lui Nicușor Dan îi trebuie o nouă platformă

Situația politică din 2026 tinde să devină mult mai complicată decât cele descrise anterior, când s-a apelat la varianta unui premier tehnocrat. Asta, deoarece președintele României, Nicușor Dan, va avea de confruntat trei structuri politice care se pregătesc, fiecare, de alegeri. Nu doar de alegerile locale și parlamentare din anul 2028, ci și de alegerile prezidențiale din anul 2030, an în care Nicușor Dan speră să obțină al doilea mandat la Palatul Cotroceni.

Spre deosebire de 2025, când Nicușor Dan a avut sprijinul USR, al Forța Dreptei, a partidului REPER și a partidului DREPT, în 2026 toate aceste partide au trecut de partea PNL și a lui Ilie Bolojan. Iar Bolojan se comportă, după ce a fost demis de la șefia Executivului, ca un viitor candidat la alegerile prezidențiale.

De cealaltă parte, Nicușor Dan este catalogat de foștii său susținători de pe internet, din ONG-uri și din politică, drept un apropiat al PSD și, mai nou, al proiectului MAGA al liderului american Donald Trump. Ceea ce nu înseamnă însă că la alegerile prezidențiale din 2030 va beneficia de sprijinul PSD. Social-democrații vor respecta, cu siguranță, cutuma de a avea propriul candidat pentru Palatul Cotroceni și este imposibil de imaginat ca acest partid să transmită electoratului său că îi va sprijini candidatura lui Nicușor Dan.

AUR și restul forțelor considerate „extremiste” vor avea, cu siguranță, propriul candidat la prezidențiale, fie în persoana lui Călin Georgescu, fie chiar în persoana lui George Simion.

Grindeanu: Bolojan a transformat România într-un stat de neguvernat

În această realitate politică imposibilă care se conturează, Nicușor Dan are nevoie de un partid prezidențial sau măcar de o platformă pe care să se sprijine la viitoarele alegeri. Iar o astfel de platformă poate fi constituită prin impunerea unui Guvern condus de un premier tehnocrat, care să fie apropiat Palatului Cotroceni. Acest premier ar avea misiunea principală să readucă partidele aflate în fosta Coaliție de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități Naționale. Sau, dacă nu se poate, să conducă un Guvern care să beneficieze de o majoritate parlamentară. Este posibil ca acest guvern să fie format cu totul din miniștri tehnocrați.

În acest context, PSD a decis, ieri, că are două linii roșii pentru a accepta un astfel de Cabinet: să fie fără Ilie Bolojan și fără AUR. O variantă acceptabilă pentru PSD este un premier de la PNL, altul decât Bolojan, și refacerea vechii Coaliții. Este acceptată și varianta premierului independent

Președintele PSD, Sorin Grindeanu a declarat, ieri, că social-democrații nu exclud varianta unui premier tehnocrat pentru refacerea coaliției de guvernare, însă liderul PSD a lansat în același timp un atac devastator la adresa lui Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „prost management” și de transformarea României într-o țară „de neguvernat”.

Întrebat dacă PSD ar accepta un Executiv cu miniștri politici, dar condus de un tehnocrat, Sorin Grindeanu a spus că varianta rămâne pe masă, însă depinde foarte mult de persoana propusă. „Depinde cine este acel tehnocrat. Pentru că e important, având în vedere experiența celor 10 luni de până acum, e important și profilul pe care îl are acest prim-ministru”, a declarat liderul PSD.

Acesta a explicat că își dorește „un prim-ministru cu profil economic” și „un premier al unei coaliții, nu al unei părți din coaliție”. „Nu exclud. E o variantă mai bună decât un guvern cap-coadă tehnocrat, e mai asumată, având miniștri politici, având susținere politică, dar depinde de persoane”, a spus Grindeanu, care a adăugat că „nu e o variantă să o preferăm sau să fie printre primele opțiuni. Am avut o experiență în 2015-2016 cu un astfel de guvern tehnocrat”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹