Presa rusă, despre Guvernul Niculescu: Un compromis fragil. În România persistă disensiunile între partide

Agenția oficială de știri a statului rus, TASS, a publicat marți seară un material destul de complex despre noul premier al României, Luca Niculescu, și criza guvernamentală care a durat cinci luni.

Jurnaliștii din Rusia au făcut un profil prooccidental al noului șef al Executivului, precizând și că există îndoieli cu privire la șansele de succes ale Guvernului, având în vedere neînțelegerile dintre partide și compromisul dificil care a permis formarea acestuia.

„Observatorii politici locali se îndoiesc că guvernul Niculescu va avea succes, întrucât în România persistă disensiunile între partide, iar fragilul compromis prin care s-a obținut susținerea acestui cabinet a fost încheiat cu mari eforturi”, scrie TASS.

Agenția rusească scrie că „la 20 octombrie 2026, Parlamentul României l-a aprobat pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcţia de prim-ministru. 280 de deputaţi şi senatori au votat în favoarea programului şi a componenţei guvernului său, în condiţiile în care erau necesare 233 de voturi”.

„Acest lucru ar trebui să pună capăt crizei politice care se desfăşoară în ţară încă din aprilie 2026. Niculescu, fără apartenenţă politică, a devenit al patrulea candidat propus de preşedintele Nicuşor Dan. Încercările anterioare de a forma un cabinet au eşuat din cauza refuzului principalelor forţe politice de a colabora între ele, arată TASS, menţionând că «a pregătit un material despre modul în care s-a desfăşurat criza, precum şi despre Luca Niculescu»”, mai menționează agenția.

Situația din țară

Potrivit TASS, „din aprilie 2026, România a traversat o fază acută a crizei politice. Cauza acesteia a fost destrămarea coaliţiei de guvernare, formată după alegerile de la sfârşitul anului 2024. Din aceasta făceau parte Partidul Naţional-Liberal (PNL) de centru-dreapta, Partidul Social-Democrat (PSD) de centru-stânga, Uniunea pentru Salvarea României (USR) de centru-dreapta, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) şi deputaţi independenţi”.

Pe 20 aprilie, scrie TASS, PSD a anunțat că nu îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan, din partea PNL, numit în funcție în iunie 2025, și că se retrage din coaliție.

Social-democrații au fost nemulțumiți de măsurile de austeritate adoptate de Guvern și de „lipsa unui dialog real între parteneri”.

„Liderul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), de dreapta, din opoziţie, George Simion, s-a pronunţat imediat în favoarea organizării de alegeri anticipate, însă preşedintele ţării, Nicuşor Dan, s-a opus. Pe 23 aprilie, şase miniştri şi vicepremierul din partea PSD şi-au prezentat demisia. Bolojan a refuzat să părăsească funcţia, cabinetul a dobândit statutul de guvern interimar, iar atribuţiile sale au devenit limitate.”, a mai relatat TASS.

Pe 28 aprilie, PSD și mai multe formațiuni politice naționaliste au depus în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Premierul a avertizat că demisia Cabinetului ar provoca haos economic și ar pune în pericol aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai relatează agenția.

„Cu toate acestea, la 5 mai 2026, cabinetului Bolojan i-a fost refuzată încrederea, 281 de deputaţi şi senatori votând pentru demisie (erau necesare cel puţin 233)”, mai punctează jurnaliștii ruși.

Pe 6 mai, PNL a refuzat să negocieze formarea unei noi coaliții și a anunțat că trece în opoziție, atribuind PSD întreaga responsabilitate pentru criza politică. Liberalii au acuzat social-democrații că au „boicotat sistematic” deciziile comune. Nici USR nu a mai colaborat cu PSD.

Încercările președintelui României de a gestiona criza guvernamentală

Începând cu 18 mai, președintele Nicușor Dan a continuat să caute un candidat la funcția de premier care să poată obține sprijinul tuturor partidelor, scrie TASS.

„Parlamentarii au respins candidaturile europarlamentarului şi liderului partidului «Mişcarea Populară», Eugen Tomac (în iunie), ale fostului prim-vicepreşedinte al PNL, Adrian Veştea (în iunie) şi ale europarlamentarului din partea PNL, Sigfrid Mureşan (în septembrie)”, mai scrie publicația.

„Pe 5 octombrie, Dan l-a propus pentru funcţia de prim-ministru pe secretarul de stat, fără apartenenţă politică, în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, care în septembrie fusese respins de PSD şi UDMR (decretul prezidenţial a fost publicat pe 6 octombrie)”

TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală puternică. Legătura străbunicului său cu PNL nu înseamnă, potrivit lui Niculescu, că el are în prezent o afiliere politică.

Agenția rusă notează că, la începutul anului 2027, agențiile de rating vor evalua din nou România, iar țara riscă să piardă statutul de economie cu potențial ridicat de investiții.

Din cauza reformelor care nu au fost realizate în anii trecuți, România a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile europene, mai precizează agenția.

Deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, în condițiile în care limita permisă de UE este de 3%.

„Liderii PSD şi UDMR, Sorin Grindeanu şi Kelemen Hunor, şi-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, întrucât priorităţile acestuia corespund cerinţelor lor – elaborarea, până la 1 decembrie 2026, a bugetului de stat cu respectarea indicatorilor de deficit şi menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor, indexarea pensiilor, demararea reformei teritoriale şi administrative etc. (în plus, PSD a primit 11 din cele 17 posturi ministeriale). PNL, având în vedere situaţia din România, a menţionat că va vota în favoarea cabinetului Niculescu, dar nu va intra în guvern alături de PSD.”

TASS mai scrie și că „preşedintele AUR, George Simion, l-a numit pe Niculescu «marionetă»”.

Despre programul de guvernare, TASS scrie că, pe 15 octombrie, Niculescu a prezentat documentul și a înaintat Parlamentului lista miniştrilor.

„Programul său include următoarele puncte: relansarea creşterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuţiilor privind noua lege a sistemului unitar de salarizare, modernizarea şi extinderea infrastructurii militare în conformitate cu standardele NATO, adoptarea strategiei de securitate internă pentru perioada 2027-2031, combaterea traficului ilegal de droguri şi a criminalităţii informatice, reforme în domeniul sănătăţii (inclusiv reorganizarea spitalelor pentru creşterea eficienţei activităţii acestora)”, scrie TASS, înainte de a începe prezentarea academică și profesională a noului premier al României.

(sursa: Mediafax)