Primul plan de oprire a „crimelor nosocomiale” din spitale

De mai bine de cinci ani, România are o lege pentru prevenirea și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – cunoscute ca și „nosocomiale” -, însă aplicarea legii a fost blocată de lipsa normelor de aplicare. În toată această perioadă, infecțiile intraspitalicești au continuat să fie ascunse sub preș și să secere viețile pacienților. Abia acum, la doar câteva zile după ce Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a obținut o decizie definitivă la Înalta Curte, care obligă Guvernul să adopte normele metodologice restante, Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul ordinului care ar urma să pună, în sfârșit, în aplicare această lege.

Infecțiile nosocomiale „reprezintă principala amenințare la adresa siguranței pacienților îngrijiți în unități medicale”, iar prevenirea acestora „constituie un obiectiv major național”, spune Legea nr. 3/2021, al cărei scop a fost acela de a crește nivelul de siguranță a pacienților internați în spitale, precum și a persoanelor asistate și îngrijite în centre rezidențiale pentru persoane adulte aflate în dificultate. Însă asta nu i-a împiedicat pe cei șase miniștri care s-au perindat, între timp, pe la Ministerul Sănătății să amâne atâția ani elaborarea legislației secundare, astfel încât legea adoptată încă de la începutul anului 2021 să poată fi și pusă în aplicare.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Abia marți, la aproximativ o săptămână după ce Guvernul României a fost obligat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție să adopte normele de aplicare ale Legii nr. 3/2021 privind prevenirea și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale, iar FACIAS a cerut public guvernanților „să pună imediat în executare hotărârea” ÎCCJ, Ministerul Sănătății publică în transparență decizională proiectul ordinului care abrogă actualul Ordin nr. 1101/2016 și rescrie aproape integral regulile privind prevenirea infecțiilor nosocomiale, pe care spitalele publice și private vor fi obligate să le respecte.

Practic, după mai bine de cinci ani în care legea a rămas fără norme de aplicare, Guvernul face primul pas concret pentru punerea ei în executare.

Ministerul recunoaște că actualul sistem trebuie schimbat

Chiar în referatul de aprobare al proiectului, ministerul recunoaște explicit că, așa cum spune și legea adoptată acum cinci ani, „creşterea nivelului de siguranţă a pacienţilor internaţi în unităţile sanitare și prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale constituie un obiectiv major naţional”, deoarece aceste infecții reprezintă „principala amenințare” la adresa siguranței pacienților care ajung în spitale, fie că este vorba despre cele publice sau private. 

Compararea celor două documente arată că aproape fiecare capitol este completat cu obligații noi, responsabilități suplimentare și mecanisme de control care până acum fie nu existau, fie erau formulate mult mai general.

Prevenirea infecțiilor primește, în sfârșit, un buget minim obligatoriu

Prima schimbare majoră este că spitalele vor fi obligate să pună bani deoparte pentru prevenirea infecțiilor. 

Concret, proiectul stabilește că toate spitalele publice și private cu paturi vor trebui să aloce „minimum 1% din bugetul de venituri și cheltuieli”, indiferent de sursa de finanțare, pentru activitățile de depistare și prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM).

Este una dintre puținele prevederi care introduce o obligație financiară concretă. Până acum, spitalele aveau obligația să prevină infecțiile, iar actualul Ordin nr. 1101/2016 obligă spitalele să finanțeze aceste activități, însă legislația nu stabilea și un prag minim al resurselor care trebuie dedicate prevenției.

Prin această modificare se încearcă eliminarea uneia dintre explicațiile invocate frecvent de managerii de spitale: lipsa banilor pentru programele de prevenție.

Screeningul pacienților pentru depistarea „superbacteriilor” devine regulă

O altă diferență majoră față de ordinul din 2016 este în ceea ce privește depistarea așa-ziselor „superbacterii”, care sunt rezistente la antibiotice, prin introducerea screeningului sistematic pentru pacienții cu risc epidemiologic.

Proiectul obligă spitalele să testeze pacienții internați în secțiile cu risc ridicat – precum ATI, chirurgie, oncologie, hematologie sau dializă -, dar și pacienții transferați din alte spitale ori cei recent spitalizați. Testările vor putea continua și pe parcursul internării sau înaintea transferului între secții.

Scopul este depistarea purtătorilor de bacterii multirezistente înainte ca aceștia să transmită microorganismele periculoase altor pacienți. 

Practic, accentul se mută de la reacția după apariția infecției (cum prevede legislația actuală) la identificarea timpurie a riscului.

Măsura prin care toți pacienții cu risc epidemiologic vor fi testați încă de la internare urmărește identificarea purtătorilor înainte ca bacteriile să circule în spital și să producă focare greu de controlat.

Managerii nu vor mai putea arăta cu degetul către epidemiolog

De asemenea, managerii de spitale vor avea obligații mult mai clare decât în prezent. Dacă în vechiul ordin responsabilitatea prevenirii acestor infecții intraspitalicești era a epidemiologului sau a structurilor de epidemiologie, în unitățile mai mari, noile reguli distribuie obligațiile către întreaga conducere a spitalului.

Concret, în fiecare unitate sanitară va funcționa un Comitet de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, care va reuni: directorul medical, directorul de îngrijiri, epidemiolog, microbiolog, farmacist clinician și șefii de secție. Acest comitet va analiza periodic situația infecțiilor și va propune măsuri conducerii spitalului.

În paralel, managerii devin responsabili pentru finanțarea programelor de prevenție, existența saloanelor pentru izolarea pacienților depistați cu infecții nosocomiale, funcționarea structurilor SPIAAM, publicarea indicatorilor privind infecțiile și consumul de antibiotice.

De asemenea, trebuie să organizeze registrele de monitorizare, să verifice screeningul pacienților și chiar să aplice sancțiuni disciplinare personalului care nu respectă procedurile, atunci când acestea sunt propuse de șeful structurii de prevenire a IAAM.

Datele despre infecții vor deveni publice, nu mai rămân doar în sertare

Una dintre cele mai importante schimbări este obligația ca spitalele să publice pe propriile site-uri statistici privind infecțiile asociate asistenței medicale.

Mai exact, vor trebui făcuți publici indicatori precum: rata trimestrială și anuală a infecțiilor, rezultatele studiilor de prevalență, situația pe secții și tipuri de infecții, precum și consumul de antibiotice, defalcat conform clasificării Organizației Mondiale a Sănătății.

Dacă obligația va fi respectată, atât pacienții, cât și autoritățile vor avea acces la date care, până acum, erau dificil de comparat între spitale.

Audituri privind igiena mâinilor, controale și instruire obligatorie

O altă noutate este introducerea unui mecanism permanent de verificare internă.

Serviciile de prevenire a infecțiilor vor trebui să organizeze audituri periodice privind igiena mâinilor, eficiența curățeniei și dezinfecției, respectarea circuitelor funcționale și utilizarea echipamentelor de protecție. Totodată, vor fi analizate consumul de antibiotice și respectarea ghidurilor terapeutice.

De asemenea, pe lângă planul general privind prevenirea infecțiilor nosocomiale, spitalele vor fi obligate să întocmească anual planuri privind:

• utilizarea judicioasă a antibioticelor;

• dezinfecția, dezinsecția și deratizarea;

• evaluarea eficienței curățeniei și sterilizării;

• promovarea igienei mâinilor;

• monitorizarea apei potabile;

• monitorizarea apelor reziduale;

• gestionarea deșeurilor medicale.

Documentul stabilește, totodată, că tot personalul spitalelor va participa anual la sesiuni de instruire privind prevenirea infecțiilor, iar cunoștințele vor fi testate periodic. În paralel, toate obligațiile privind prevenirea infecțiilor vor trebui introduse în fișa postului fiecărui angajat, iar nerespectarea lor va putea atrage sancțiuni, conform Legii nr. 3/2021.

Antibioticele, monitorizate permanent

O problemă cronică a sistemului sanitar este utilizarea excesivă și, de foarte multe ori, nejustificată a antibioticelor, aspect care a dus la o rezistență antimicrobiană crescută. Prin urmare, consumul de antibiotice intră sub o supraveghere mai strictă. 

Fiecare spital va fi obligat să elaboreze anual un plan privind utilizarea judicioasă a antibioticelor. Epidemiologii și infecționiștii vor realiza audituri privind consumul acestor medicamente și respectarea ghidurilor terapeutice.

În același timp, pe lângă actualele reguli, medicii curanți vor avea obligația să recolteze probe microbiologice înainte de inițierea tratamentului antibiotic, să reevalueze terapia după 48-72 de ore și să colaboreze cu microbiologii, medicii infecționiști și farmaciștii clinicieni pentru alegerea antibioticului cel mai potrivit.

Un document mult așteptat, care vine după victoria FACIAS

La finalul lunii iunie, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului a anunțat că a câștigat definitiv procesul intentat Guvernului, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Executivului și a menținut hotărârea Curții de Apel București prin care Guvernul este obligat să adopte normele metodologice ale Legii nr. 3/2021. Legea există de mai bine de cinci ani, însă, din cauza lipsei normelor de aplicare, a rămas „un act fără efecte reale pentru pacienți”, multe dintre prevederile sale fiind imposibil de pus în practică.

În comunicatul transmis după decizia Înaltei Curți, FACIAS a arătat că această întârziere a coincis cu menținerea unor probleme cronice ale sistemului sanitar, precum subraportarea infecțiilor nosocomiale, rezistența la antibiotice și aplicarea neunitară a măsurilor de prevenție, invocând inclusiv focarul înregistrat în primăvara acestui an la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, unde patru  din cei șapte pacienți infectați la ATI au decedat.

„În timp ce România raportează oficial o rată a infecțiilor nosocomiale de sub 1%, în restul țărilor europene media este de peste 7%. Cifrele sugerează că spitalele românești sunt astfel de peste șapte ori mai sigure decât cele europene, diferență care indică, în realitate, incapacitatea sistemului românesc de a identifica și raporta corect infecțiile nosocomiale”, a transmis, pe 30 iunie, organizația. 

Tot atunci, FACIAS a solicitat Guvernului României „să pună imediat în executare hotărârea Înaltei Curți și să adopte normele metodologice privind legea infecțiilor nosocomiale”, subliniind că „pacienții din România au dreptul la spitale mai sigure și la protecție reală împotriva infecțiilor asociate actului medical”.