Război pe banii din Sănătate! Bolojan și Rogobete, acuzații dure după ce UPU a rămas fără bani suficienți

Bolojan și Rogobete, conflict pe finanțarea sistemului de urgență

Finanțarea sistemului public de sănătate a devenit subiect de dispută politică, după ce Ilie Bolojan a criticat modul în care au fost distribuiți banii pentru unitățile de primiri urgențe. În ședința PNL, acesta a susținut că Ministerul Sănătății ar fi prevăzut de la început sume insuficiente pentru funcționarea serviciilor de urgență, invocând fie „iresponsabilitatea”, fie posibilitatea unei strategii prin care cheltuielile esențiale să rămână neacoperite până la rectificarea bugetară.

Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății și propus să revină în funcție dacă Guvernul condus de Luca Niculescu va primi votul Parlamentului, a respins acuzațiile sâmbătă seară, la Antena 3 CNN.

„E o explicație care încearcă, de fapt, să mascheze absența unor argumente reale”, a declarat Rogobete.

Fostul ministru susține că problema nu a fost lipsa solicitărilor din partea Ministerului Sănătății, ci diferența dintre bugetul cerut și suma efectiv aprobată. În opinia sa, acuzațiile privind o eventuală subfinanțare intenționată nu țin cont de fondurile solicitate încă de la începutul anului.

Rogobete: Ministerul Sănătății a cerut 650 de milioane de lei, dar a primit numai 460 de milioane

Unul dintre principalele argumente invocate de Alexandru Rogobete este diferența dintre necesarul de finanțare estimat și alocarea bugetară aprobată pentru zona de urgență.

Potrivit fostului ministru, Ministerul Sănătății a solicitat 650 de milioane de lei pentru acest sector, care include unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță și alte programe aferente. Suma aprobată s-a situat însă la aproximativ 460 de milioane de lei, ceea ce înseamnă un deficit de aproape 190 de milioane de lei față de solicitarea inițială.

„Alocarea primită a fost de 460 și ceva de milioane, deci o scădere de aproape 30% față de cât am solicitat”, a explicat Rogobete.

Acesta afirmă că a avertizat încă din luna august că fondurile destinate serviciilor de urgență urmau să se epuizeze în toamnă. În aceste condiții, fostul ministru consideră că nu este justificată atribuirea responsabilității exclusiv Ministerului Sănătății.

Referindu-se la acuzația că subfinanțarea ar fi putut fi intenționată, Rogobete a reacționat vehement: „Acum spune că e cu premeditare. Ferească Dumnezeu să faci o asemenea alocare cu premeditare în zona de urgență”.

El a susținut că reducerea cheltuielilor și diminuarea deficitului bugetar au reprezentat prioritățile dominante ale Executivului, în detrimentul unor nevoi de finanțare ale sistemului sanitar.

„Singurul obiectiv pentru care a funcționat Guvernul acesta a fost de a reduce deficitul cu orice preț. Și uite unde am ajuns”.

Exemplul Spitalului Floreasca: cheltuieli de 10 milioane de lei după rectificare

Pentru a-și susține argumentele, Alexandru Rogobete a invocat și situația Spitalului Floreasca, unde cheltuielile au ajuns anul trecut la aproximativ 10 milioane de lei, după o rectificare bugetară pozitivă.

Potrivit fostului ministru, bugetul inițial al unității medicale fusese de numai 5,5-6 milioane de lei. Diferența arată, în interpretarea sa, cât de importantă este suplimentarea fondurilor pe parcursul anului pentru acoperirea cheltuielilor reale ale spitalelor.

Rogobete a amintit că, și anul trecut, sistemul sanitar a avut nevoie de două rectificări bugetare pozitive, în septembrie și noiembrie, pentru a putea funcționa până la sfârșitul anului.

Disputa readuce în prim-plan problema subfinanțării serviciilor medicale de urgență și a dependenței spitalelor de suplimentările bugetare aprobate în cursul anului.

Ce se întâmplă cu banii pentru oncologie, diabet, dializă și alte programe naționale

Dincolo de finanțarea UPU și a serviciilor de ambulanță, fostul ministru a atras atenția asupra necesarului de fonduri pentru programele naționale de sănătate.

Potrivit estimărilor prezentate de Rogobete, programele gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) ar avea nevoie de aproximativ 6 miliarde de lei. Acestea includ tratamente și servicii pentru pacienții cu afecțiuni oncologice, diabet, boli cardiovasculare, HIV/SIDA, precum și pentru persoanele care au nevoie de dializă, vaccinare sau transplant.

Pentru comparație, anul trecut, necesarul de finanțare suplimentară la rectificarea bugetară s-a ridicat la aproximativ 8 miliarde de lei, potrivit declarațiilor fostului ministru.

Rogobete avertizează că problemele de finanțare nu se limitează la o singură categorie de spitale sau pacienți, ci pot afecta funcționarea întregului sistem medical.

„Este un sistem care, dacă se colapsează, lucrurile degenerează și țara nu poate funcționa fără un sistem de sănătate bine finanțat”, a declarat acesta.

Întrebat despre pacienții care reclamă că nu mai găsesc anumite medicamente, Rogobete a afirmat că există soluții, inclusiv prin reprioritizarea cheltuielilor în interiorul CNAS. El a precizat însă că aceste măsuri ar trebui însoțite de alocarea unor fonduri suplimentare la rectificarea bugetară.

Rogobete cere bani din fondul de rezervă pentru UPU și ambulanțe

Fostul ministru al Sănătății a criticat și decizia Guvernului de a nu utiliza fondul de rezervă pentru a acoperi rapid o parte dintre nevoile financiare ale serviciilor de urgență.

În opinia sa, o suplimentare de 20-30 de milioane de lei ar fi putut fi direcționată către marile spitale și unitățile de primiri urgențe, pentru a limita riscul apariției unor situații critice.

„De ce nu au scos din fondul de rezervă câteva zeci de milioane doar pentru UPU și ambulanțe?”, a întrebat Rogobete.

Acesta a susținut că banii ar fi putut fi alocați rapid, fără a aștepta o rectificare bugetară amplă, pentru a evita situațiile în care lipsa medicamentelor sau a resurselor necesare tratamentelor de urgență ar putea pune presiune suplimentară asupra personalului medical.

„Puteau să scoată fără nicio problemă câteva zeci de milioane din fondul de rezervă (…) astfel încât să nu ajungem cu emoții că vin pacienți cu infarct în UPU și nu mai există decât o doză, de exemplu, pentru tratament”.

Declarația evidențiază miza disputei dintre cei doi: nu doar modul în care sunt repartizați banii publici, ci și capacitatea spitalelor de a asigura tratamentele necesare în situații în care fiecare minut poate conta.

Ce măsuri anunță Alexandru Rogobete dacă revine la Ministerul Sănătății

În cazul în care va reveni la conducerea Ministerului Sănătății, Alexandru Rogobete spune că intenționează să continue reformele începute în sistemul medical.

Printre prioritățile sale se numără reorganizarea spitalelor, regândirea sistemului de gărzi și modificarea normativului de personal. Aceste măsuri vizează organizarea activității medicale și utilizarea mai eficientă a resurselor umane din unitățile sanitare.

O altă direcție importantă este lansarea programelor naționale de screening, în special pentru depistarea cancerului. Programele de prevenție și diagnostic precoce pot contribui la identificarea bolilor înainte de apariția unor complicații grave, reducând presiunea asupra serviciilor medicale.

Rogobete a menționat, de asemenea, implementarea Fondului de Inovație, un mecanism prin care pacienții ar putea avea acces la terapii noi și molecule moderne, inclusiv prin studii clinice și parteneriate public-private.

Deocamdată, disputa privind finanțarea UPU scoate în evidență tensiunea dintre obiectivul reducerii deficitului bugetar și necesitatea asigurării resurselor pentru serviciile medicale esențiale. Diferența de aproape 190 de milioane de lei dintre suma solicitată și cea aprobată pentru zona de urgență reprezintă principalul argument invocat de fostul ministru în apărarea modului în care a fost construit bugetul.