Regiunile care hrănesc România | Jurnalul

La nivel național, în România sunt recunoscute 232 de grupuri și organizații de producători, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. În top se află județul Călărași, cu 21 de grupuri, susținute, în principal, de producția de cereale, urmat de Covasna, unde activează 15 organizații, majoritatea din sectorul lactatelor.

Pe locul al treilea se află județul Tulcea, cu cinci grupuri înregistrate, cele mai multe active în sectorul legumelor. La nivel național, cele mai numeroase organizații sunt cele din domeniile cu volume mari de producție agricolă – cereale și oleaginoase –, urmate de legume, lactate și sectorul zootehnic. Diferențele dintre segmentele producției de carne evidențiază însă dezechilibre structurale importante în agricultura românească. Dacă sectorul avicol este bine integrat și reușește să acopere aproape integral consumul intern, producția de carne de porc rămâne vulnerabilă, pe fondul impactului pestei porcine africane.

Comparativ cu 2017, înainte de apariția pestei porcine africane, efectivele de porcine din România au înregistrat o scădere continuă și semnificativă până în 2025, arată Asociația Română a Cărnii. „Concret, de la aproape 4,5 milioane de porcine, efectivele au scăzut la puțin peste 2,9 milioane”, explică Dana Tănase, director executiv al organizației, citând date ale Institutului Național de Statistică.

În prezent, România produce suficientă carne de pui pentru consumul intern și nu depinde de importuri pe acest segment. În schimb, peste 80% din necesarul de carne de porc este acoperit din importuri, în timp ce țara continuă să exporte materii prime agricole.

„În același timp, distribuția regională a producției s-a modificat, regiunile Vest și Nord-Vest consolidându-și ponderea în totalul național, în timp ce alte regiuni, în special din Sud și Sud-Est, au pierdut din relevanță”, adaugă Dana Tănase. Potrivit acesteia, evoluția reflectă diferențe importante în capacitatea de adaptare și reconstrucție a sectorului, în funcție de nivelul investițiilor și de gradul de organizare.

Georgiana Udrescu, președintele Cooperativei Agricole Caprirom Sud-Muntenia și fondatorul proiectului „Poftim din România”, spune că traversăm o perioadă dificilă pentru comunitățile din mediul rural din România, iar producătorii se confruntă cu provocări tot mai mari.

Cooperativa, înființată în anul 2022, la inițiativa unor crescători de capre și oi din regiunea Sud-Muntenia, reprezintă astăzi interesele a aproape 200 de fermieri din județele Dâmbovița, Ilfov, Argeș, Olt și Dolj. „Deși, inițial, a fost formată exclusiv din crescători de animale, dezvoltarea comunității ne-a determinat să extindem sprijinul și către fermierii din marile bazine legumicole și pomicole, precum Lungulețu și Voinești. Producătorii noștri livrează produse către mai multe băcănii din țară, însă cele mai bune rezultate le obțin în cadrul piețelor volante, acolo unde contactul direct dintre producător și consumator creează încredere, fidelitate și relații durabile”, spune Georgiana Udrescu.

Viața fermierilor români rămâne însă marcată de numeroase provocări, de la accesul limitat la marile piețe de desfacere până la dificultatea micilor producători de a răspunde volumelor cerute de retail și de consumatori. Cu toate acestea, sectorul începe să contureze și exemple de succes. „Am construit o comunitate solidă de aproape 200 de fermieri și am reușit să dezvoltăm un model funcțional de piețe volante în București și în alte orașe mari”, spune Udrescu.

Cooperarea, cheia pentru o agricultură competitivă

Iris Roșculeț, director executiv al HORT INTEGRA – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România, își desfășoară activitatea ca fermier în județul Ialomița, o zonă cu un potențial agricol ridicat, în special pentru culturile de câmp. În ultimii ani însă, regiunea a început să se diversifice tot mai mult către legumicultură și producția orientată spre consumul local.
Dincolo de activitatea individuală, prin intermediul HORT INTEGRA, organizația reunește membri din județe precum Dâmbovița, Ilfov, Botoșani, Dolj, Alba, Giurgiu și Arad. Această distribuție geografică contribuie la conturarea unei hărți agricole echilibrate, în care fiecare regiune vine cu propriul specific: Sudul și Sud-Estul pentru legume și producție intensivă, Vestul pentru eficiență și tehnologie, iar Nordul pentru produse cu caracter tradițional. În spatele acestui tablou diversificat, agricultura românească continuă să fie afectată de vulnerabilități structurale vechi, care limitează dezvoltarea fermierilor locali.

Problema agriculturii românești nu este lipsa resurselor, ci absența unui plan strategic coerent, consideră Iris Roșculeț. „Una dintre principalele provocări este fragmentarea terenurilor și lipsa infrastructurii integrate – depozitare, procesare și distribuție –, care limitează accesul producătorilor locali la piețe mari. De asemenea, schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult predictibilitatea producției”, explică aceasta.

Potrivit reprezentantei cooperativei, una dintre cele mai importante reușite este consolidarea cooperării între fermieri, care le permite să își crească puterea de negociere și să ofere consumatorilor produse locale, proaspete și trasabile. „Acesta este un pas esențial pentru securitatea alimentară a României”, subliniază directorul executiv al HORT INTEGRA.

Drumul produselor locale către retail

Atât lanțurile autohtone de retail, cât și cele cu acționariat străin pun tot mai mult accent pe producătorii locali în strategiile de aprovizionare. Pentru retaileri, colaborarea cu furnizorii din proximitate înseamnă nu doar diversificarea ofertei, ci și un element important de diferențiere într-o piață tot mai competitivă. „Prezența produselor DIANA la raft oferă rețelei un punct clar de diferențiere, prin acces la produse cunoscute, control mai bun asupra calității și o legătură autentică cu originile locale ale afacerii”, explică strategia Adina Crăciunescu, Managing Partner al Grupului de companii DIANA.

În același timp, relația cu producătorii locali a reprezentat încă de la început un pilon esențial al modelului de business al companiei, construit în jurul accesibilității, prospețimii și relevanței pentru consumatorul local. În contextul actual, marcat de instabilitate geopolitică și de creșterea costurilor logistice, această direcție devine tot mai importantă. „În ultimii ani, această direcție s-a consolidat semnificativ, pe fondul unei maturizări vizibile a producătorilor locali, care au început să înțeleagă și să adopte standardele necesare pentru a putea accesa rețelele de retail, de la constanța livrărilor și trasabilitate până la cerințe de ambalare și etichetare”, adaugă Adina Crăciunescu.

În prezent, compania colaborează cu producători locali în special din regiunile Oltenia și Muntenia, pentru categorii precum fructe și legume sezoniere, ouă, lactate sau produse procesate tradiționale, precum zacuscă, gemuri și dulcețuri. La nivelul grupului sunt active câteva zeci de contracte de distribuție, iar extinderea acestei rețele rămâne o prioritate, potrivit Adinei Crăciunescu.
Și Kaufland a simplificat procesul de achiziții pentru producătorii locali, în încercarea de a atrage mai mulți furnizori, inclusiv din categorii unde produsele românești erau mai puțin prezente. „O schimbare importantă este faptul că furnizorii locali pot livra direct în magazine, fără a trece prin depozitul central. Această flexibilitate este esențială pentru micii producători, pentru care logistica poate fi o provocare. Am creat o echipă de achizitori dedicată sortimentului local și regional, care lucrează direct cu furnizorii și îi sprijină pe tot parcursul procesului de listare – de la discuții privind cantitățile disponibile la recomandări de ambalare și până la alinierea la certificările și standardele de calitate necesare pentru retailul modern”, explică Oana Lungu, director Achiziţii în cadrul Kaufland România şi Republica Moldova.

Accentul este pus inclusiv pe ideea de comunitate și pe promovarea producătorilor reprezentativi pentru fiecare regiune. „Ne dorim să avem furnizori reprezentativi în fiecare oraș, astfel încât clienții să regăsească în magazine produsele familiare din comunitatea lor. Aceștia pot intra, inițial, în câteva magazine, urmând ca prezența lor să se extindă ulterior la nivel regional sau național, în funcție de performanța produselor și de capacitatea de producție”, spune aceasta. Prin acest proiect, clienții au descoperit furnizori regionali și produse deja cunoscute în comunitățile locale, fie din magazinele producătorilor, fie din comerțul de proximitate. În total, este vorba despre peste 200 de produse provenite de la mai mult de 30 de furnizori. Portofoliul produselor locale este tot mai divers, de la mezeluri și specialități din carne până la lactate tradiționale, fructe și legume.

Harta regională a aprovizionării

În funcție de specificul agricol al fiecărei regiuni, retailerii își adaptează rețelele de aprovizionare și extind colaborările cu furnizori locali din tot mai multe zone ale țării. „În cazul mezelurilor, din punct de vedere cantitativ și valoric, colaborările sunt, în prezent, mai evidente în zona de centru a țării și în Dobrogea, însă vedem o extindere treptată și în Muntenia și Bucovina. Pentru lactate, situația este similară. Am crescut numărul de parteneri în centrul țării, iar, în același timp, avem tot mai mulți furnizori noi și în Bucovina și Banat”, detaliază Oana Lungu.

Pentru categoria de fructe și legume, aprovizionarea se face sezonier din mai multe regiuni ale țării, în funcție de specificul fiecărui produs. Sudul României rămâne principala sursă pentru majoritatea legumelor, precum tomate, castraveți, ardei, vinete sau dovlecei, dar și pentru pepeni. Centrul țării este bine reprezentat prin cartofi, mere și ciuperci, vestul contribuie în special cu cartofi și varză, iar estul României completează oferta cu cireșe și morcovi.

Și Lidl România colaborează cu o rețea națională extinsă de furnizori locali, iar în ultimii 15 ani, numărul partenerilor din segmentul fructelor și legumelor a crescut de la 70 la peste 500.

„Împreună, am testat diverse soiuri de fructe și legume adecvate solurilor românești, în vederea asigurării unei game variate la raft. (…) Modelul nostru operațional se bazează pe lanțuri scurte de aprovizionare (…), această abordare nu doar că asigură produse mai proaspete și timpi de transport mai scurți, dar contribuie și la reducerea amprentei logistice și la susținerea comunităților locale”, spun reprezentanții Lidl România.

În perioada martie 2024 – februarie 2025, compania a achiziționat peste 144.000 de tone de fructe și legume de la furnizori români. În sezonul agricol, oferta este acoperită integral cu produse românești pentru categorii precum zmeură, afine, căpșuni, ceapă, roșii, pepeni și verdețuri, în funcție de randamentul producției.

În cazul Carrefour România, producătorii români ocupă un loc central în strategia de aprovizionare. Potrivit companiei, 96% dintre aceștia sunt români, iar pe segmentul produselor proaspete, acest procent ajunge la 98%. În plin sezon, retailerul acoperă necesarul de fructe și legume românești din producția locală.

Compania a construit un portofoliu și o rețea de parteneriate prin programe care reunesc producători în funcție de sectorul de activitate. Spre exemplu, segmentul de fructe și legume este aprovizionat de 14 cooperative exclusive, care reunesc aproximativ 390 de producători din toate regiunile țării.

„Toate aceste programe exclusive promovează și mai multe produse românești la raft, pe lângă un portofoliu dezvoltat prin parteneriate cu furnizorii locali. Împreună cu aceștia, reușim să construim, totodată, și portofoliul de produse marcă proprie (…), astfel că aproximativ 90% dintre vânzările mărcilor proprii sunt realizate cu produse de la furnizori locali”, declară Arnaud Dussaix, director Achiziții și Aprovizionare Carrefour România.

La nivelul companiei există peste 2.000 de producători locali pentru produse proaspete, ultra-proaspete, marcă proprie, parte din programele originale Carrefour și produse nealimentare. „Dintre aceștia, peste 1.400 sunt producători ultra-locali – fermieri și mici producători care livrează direct în magazinele din zona lor. (…) Planificarea producției este, de asemenea, deosebit de importantă în acest parteneriat. De exemplu, cu cei 390 de parteneri din programul Grădina Noastră lucrăm pe baza planurilor multi-anuale. Acest mecanism reduce risipa și le oferă producătorilor predictibilitate”, adaugă Arnaud Dussaix.

Penny România colaborează, la rândul său, cu producători din mai multe regiuni ale țării, în funcție de proximitatea față de centrele logistice. „Lucrăm cu producători din zone consacrate pentru legumicultură, precum Pogoanele (Buzău), bazinul Dolj-Olt (…) Anul trecut am început colaborarea cu producători de tomate cultivate în sistem hidroponic din județele Timiș, Mureș și Cluj. (…) În paralel, am început colaborarea și cu producători locali de ciuperci din județul Bacău”, explică reprezentanții Penny România. În cazul celorlalte categorii de produse alimentare, aproximativ 90% din portofoliu este reprezentat de produse ambalate și procesate, pentru care retailerul lucrează cu numeroși furnizori locali și regionali.

Importurile de alimente, în ritm cu trendul european

În ciuda extinderii parteneriatelor dintre retaileri și producătorii autohtoni, agricultura românească se confruntă în continuare cu dezechilibre structurale importante, vizibile mai ales în balanța comercială agroalimentară și în dependența de importuri pentru anumite categorii de produse.

Potrivit celor mai recente date statistice, România stă bine la capitolul producție de cereale, care acoperă consumul intern, însă o mare parte din producție continuă să fie exportată ca materie primă, la prețuri reduse. În același timp, laptele este procesat doar parțial, iar sectorul zootehnic rămâne dependent de importuri. În cazul fructelor și legumelor, gradul redus de procesare și dependența de condițiile meteorologice continuă să limiteze dezvoltarea sectorului. Cu toate acestea, importurile alimentare s-au diminuat cu 1,1%, ajungând la 11,35 miliarde de euro în 2025, iar ponderea acestora în totalul importurilor a scăzut la 8,8%. Deficitul comercial agroalimentar s-a redus la 3,9 miliarde de euro, cu aproximativ un miliard mai puțin față de nivelul de 4,9 miliarde de euro înregistrat în 2024.

În ciuda progreselor făcute de cooperative, producători și retaileri în construirea unor lanțuri locale de aprovizionare, viitorul agriculturii românești va depinde de capacitatea sectorului de a transforma potențialul agricol într-o producție competitivă, procesată local și mai puțin dependentă de importuri.

Mai multe astfel de povești descoperiți pe www.dezvoltamromania.ro.