România, pe primul loc în UE la creșterea chiriilor. Cum se explică scumpirile record

Majorările au depășit cu mult rata inflației generale, iar specialiștii indică mai mulți factori care au contribuit la această evoluție, de la majorarea chiriilor administrate de stat, până la dezechilibrul dintre cerere și ofertă sau transformarea locuințelor în active de investiții.

România, pe primul loc în UE 

Chiriile au crescut, în medie, cu 3% între trimestrul al doilea din 2025 și trimestrul al doilea din 2026 în UE. Diferențele dintre state sunt însă considerabile.

România a înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 43,5%, fiind urmată de Croația, cu 40,1%. La polul opus s-a situat Finlanda, unde prețurile chiriilor nu au înregistrat nicio creștere în perioada analizată.

În România, inflația generală a fost de 9,5%, în timp ce în Croația de doar 4,8%. Chiar și după ajustarea cu rata inflației, chiriile au consemnat creșteri de peste 30% în ambele țări.

Slovenia s-a clasat pe locul al treilea în UE, cu o majorare a chiriilor de 10%, echivalentul unei creșteri de puțin peste 6% în termeni reali, după ajustarea cu inflația.

De ce au explodat chiriile în România?

Potrivit explicațiilor autorităților române pentru Euronews Business, una dintre cauzele creșterii o reprezintă majorarea chiriilor administrate, aferente locuințelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.

Explicația este însă contestată de dr. Adriana M. Soaita, de la Universitatea din Glasgow. Cercetătoarea consideră că ponderea redusă a locuințelor publice în totalul fondului locativ face puțin probabil ca majorarea chiriilor din acest sector să motiveze o creștere atât de mare la nivel național.

Potrivit acesteia, chiriile din sectorul public sunt mult mai mici decât cele practicate pe piața privată, astfel încât și o eventuală triplare a acestora ar avea un efect limitat asupra mediei generale.

Cercetătoarea indică posibilitatea ca evoluția să fie influențată de intrarea pe piață a unor locuințe nou-construite sau complet renovate, în special dacă acestea sunt închiriate la prețuri mai mari decât media existentă.

Investițiile imobiliare, un factor important în Croația

În Croația, autoritățile au pus creșterea accentuată a chiriilor și pe seama majorării tarifelor pentru locuințele sociale din Zagreb, capitala țării.

Profesorul Gojko Bezovan, de la Universitatea din Zagreb, atrage însă atenția asupra unui fenomen mai amplu: transformarea locuințelor în instrumente de investiție.

Potrivit acestuia, o parte semnificativă a fondului locativ croat a intrat în sfera financiarizării, apartamentele și proprietățile destinate turismului devenind modalități importante de economisire și plasare a capitalului.

În consecință, numeroase locuințe construite în cadrul unor proiecte imobiliare noi nu sunt cumpărate pentru a fi ocupate de proprietari, unele dintre ele rămânând neutilizate.

Începând din 2025, Croația a introdus o taxă pe locuințele neocupate. În paralel, în 2025 și 2026, a crescut semnificativ numărul contractelor de închiriere rezidențială înregistrate la Administrația Fiscală.

Profesorul Bezovan consideră că această evoluție a contribuit la introducerea pe piața închirierilor a unui număr mai mare de locuințe de calitate superioară, situate în marile orașe, dar oferite la prețuri semnificativ peste medie.

Citește și Unde se duc banii românilor? 4 povești despre salarii, pensii, rate, chirii, dări la stat: „Cotizăm zilnic și nu primim absolut nimic”

Turcia, liderul creșterilor dacă sunt incluse și statele din afara UE

Dacă analiza include și țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană, precum și statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA), Turcia înregistrează cea mai mare inflație anuală a chiriilor.

În perioada analizată, creșterea a ajuns la 49,6%. Spre deosebire de România și Croația, unde majorările au avut un caracter pronunțat, în Turcia scumpirile s-au produs mai gradual.

Totuși, inflația generală din Turcia a depășit 30% în aceeași perioadă, ceea ce înseamnă că majorarea reală a chiriilor a fost mai redusă decât în cele două state membre ale UE.

Alte țări au raportat, de asemenea, creșteri importante. Serbia a înregistrat o majorare de 12,5%, urmată de Bulgaria, cu 9,9%, Macedonia de Nord, cu 9,2%, Islanda, cu 8,6%, și Grecia, cu 7,5%.

Creșteri de peste 5% au fost consemnate și în Cehia, Albania, Slovacia, Lituania și Portugalia.

Chiriile au crescut mai lent în marile economii europene

În cele mai mari patru economii ale Uniunii Europene, evoluția chiriilor a fost mult mai temperată.

Italia a înregistrat o creștere anuală de 3,5%, singura dintre aceste economii care a depășit media UE de 3%. În Spania, majorarea a fost de 2,5%, în Germania de 2,1%, iar în Franța de 1,6%.

În Belgia, Estonia, Finlanda și Luxemburg, chiriile nu au înregistrat creșteri în termeni reali în perioada analizată, după ajustarea cu inflația.

Datele pentru intervalul august 2025 – august 2026 indică o creștere medie de 2,9% a chiriilor în UE. În Croația, ritmul anual a încetinit considerabil, până la 4,3% în august 2026. Evoluția este explicată, cel puțin parțial, prin creșterea abruptă a indicelui înregistrată între iulie și august 2025, care a influențat comparațiile anuale ulterioare.

Cererea ridicată și oferta limitată pun presiune pe prețuri

Dincolo de particularitățile fiecărei țări, specialiștii indică un factor comun pentru numeroase piețe europene: concurența tot mai puternică pentru un număr limitat de locuințe disponibile pentru închiriere.

Emma Rosser, director de cercetare în sectorul rezidențial pentru regiunea EMEA în cadrul companiei JLL, arată că prețurile pentru contractele de închiriere noi continuă să crească într-un ritm ridicat și, în unele cazuri, chiar să se accelereze.

Potrivit acesteia, presiunea este deosebit de puternică în orașele europene unde oferta de locuințe este insuficientă în raport cu cererea. Dezechilibrul poate alimenta noi scumpiri, în special pe segmentul contractelor nou încheiate.

La rândul său, dr. Nóra Teller, cercetătoare la Institutul Metropolitan de Cercetare din Budapesta, explică evoluția printr-o combinație de factori economici, demografici și constrângeri legate de ofertă.

Creșterea costurilor de finanțare a avut un rol important. După o perioadă în care dobânzile scăzute au încurajat împrumuturile imobiliare, majorarea semnificativă a costurilor de creditare în 2022 a făcut mai dificil accesul la proprietate pentru cumpărătorii aflați la prima achiziție. O parte dintre aceștia s-au orientat către piața închirierilor, sporind presiunea asupra cererii.

Un alt factor este financiarizarea sectorului rezidențial. Investitorii instituționali, fondurile de capital privat, fondurile de investiții imobiliare și proprietarii individuali tratează tot mai frecvent locuințele ca pe active financiare, urmă­rind obținerea unor randamente, în loc să le considere exclusiv bunuri destinate satisfacerii unei nevoi sociale, potrivit euronews.com.

În condițiile în care cererea rămâne ridicată, iar oferta nu ține pasul, presiunea asupra chiriilor continuă să reprezinte o problemă pentru gospodăriile din numeroase state europene. România și Croația se disting prin amploarea creșterilor raportate, însă dezechilibrele de pe piața locuințelor reprezintă o provocare mai largă la nivel european.