„Supat”, cuvântul românesc care a stârnit isterie pe rețelele sociale. Termenul există în DEX. Ce înseamnă

„Supat” există în limba română

Dacă întâlnești pentru prima dată cuvântul „supat”, este foarte posibil să ai impresia că este o greșeală de scriere sau o invenție apărută pe internet.

În realitate, „supat” este un substantiv neutru regional, consemnat în DEX ’98, cu două sensuri.

Potrivit definiției preluate de dexonline, „supat” înseamnă locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea, dar poate desemna și o gaură săpată într-un mal de pământ.

Așadar, într-un context regional, formularea „Pisica s-a ascuns supat” poate avea sensul de „Pisica s-a ascuns sub pat”.

Ce înseamnă „supat” potrivit DEX

Dicționarul explicativ al limbii române consemnează substantivul supat, cu pluralul supaturi.

Definiția este:

SUPÁT, supaturi, s. n. (Reg.) 1. Locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea. 2. Gaură săpată într-un mal de pământ.

Dicționarul indică și varianta „subpat”, iar originea cuvântului este explicată prin asocierea elementului „sub” cu substantivul „pat”.

Cu alte cuvinte, „supat” nu este un cuvânt apărut recent pe internet și nici o invenție a utilizatorilor rețelelor sociale. Este un termen regional vechi, păstrat în vocabularul limbii române.

„Supat” are două sensuri

Un detaliu interesant este că termenul nu se referă exclusiv la spațiul de sub pat.

Primul sens, cel mai ușor de înțeles din exemplele devenite virale, este locul de sub pat sau spațiul dintre pat și podea.

Al doilea sens este mai puțin cunoscut: o gaură săpată într-un mal de pământ.

Prin urmare, contextul este important pentru înțelegerea cuvântului.

Într-o propoziție despre o pisică, un copil sau un obiect ascuns, „supat” se referă, în accepțiunea regională, la spațiul de sub pat. Într-un context legat de teren sau de un mal de pământ, termenul poate avea cel de-al doilea înțeles.

De unde vine cuvântul „supat”

Potrivit etimologiei consemnate în dicționar, „supat” provine din „sub” + „pat”.

Forma cuvântului reflectă astfel chiar sensul său principal: ceea ce se află „sub pat”.

Este un exemplu interesant despre modul în care cuvintele se pot transforma în vorbirea regională. O expresie formată din două elemente poate ajunge, în timp, să fie percepută ca un singur cuvânt.

În dicționare apare și forma „subpat”, ceea ce face legătura cu expresia „sub pat” și mai ușor de observat.

Cazul „supat” arată și cât de surprinzătoare poate fi uneori limba română: un cuvânt pe care mulți îl consideră inventat sau greșit poate avea, de fapt, o definiție clară în dicționar și o istorie lingvistică proprie.