Acasa Stiri Stiri Noi Ultima zi a lui Kovesi la șefia Parchetului European. „Zeița anticorupție” e supărată pe Bruxelles
Ultima zi a lui Kovesi la șefia Parchetului European. „Zeița anticorupție” e supărată pe Bruxelles

Ultima zi a lui Kovesi la șefia Parchetului European. „Zeița anticorupție” e supărată pe Bruxelles

La acel moment, Kovesi se afla sub ancheta penală a SIIJ, după ce, anterior, își pierduse mandatul de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin revocare. La capătul celor șapte ani, în loc de bilanț, Laura Codruța Kovesi a acordat un interviu publicației „Politico”, în care nu a făcut altceva decât să se victimizeze și să arunce, așa cum a făcut-o și când conducea Parchetul Anticorupție din România, anatema asupra politicienilor. De data aceasta, nu asupra celor de la București, ci asupra celor de la Bruxelles. Cu toate acestea, șefa EPPO a refuzat să discute despre unul dintre cele mai „fierbinți” dosare aflate în instrumentarea Parchetului European, anume cel al achiziției de vaccinuri Pfizer, dosar care ar duce direct la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Zeița anticorupție” refuză să dezvăluie ce planuri are, în condițiile în care în procuratura românească nu poate reveni, deoarece a demisionat în urmă cu șapte ani. Ar putea intra în politică sau, de ce nu, în avocatură, așa cum a făcut-o și „paradirorul” său preferat, ex-șef al DNA Ploiești, Lucian Onea. Acesta a devenit avocat în Câmpina, și-a deschis propriul cabinet individual și susține că, acum, a devenit cel care apără drepturile celor care au nevoie de o „voce echilibrată și în căutarea dreptății”.

Într-un interviu acordat, zilele trecute, publicației „Politico”, Laura Codruța Kovesi dă de înțeles că, fără ea la conducerea instituției, EPPO ar putea fi „ucis”. „I-am ascultat pe toți candidații pentru funcția de procuror-șef european și am fost cu adevărat îngrijorată. Unul dintre candidați a declarat că proiectul său vizează «normalizarea» EPPO. Pentru o persoană ca mine, care a crescut în timpul comunismului, o astfel de afirmație este extrem de îngrijorătoare. Un alt candidat – situație și mai gravă – a vorbit despre menținerea unei «distanțe egale» între Parchet și toate partidele politice. Dar cum ar putea fi acest lucru compatibil cu o instituție independentă? (…) În prezent, principala provocare pentru EPPO – și, în mod special, pentru succesorul meu – va fi aceea de a menține independența și credibilitatea instituției”, susține „Zeița anticorupție”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Politicienii europeni cei răi și procurorii cei buni

De la data de 1 noiembrie 2026, conducerea Parchetului European va fi preluată de către procurorul german Andres Ritter, fostul contracandidat al Laurei Codruța Kovesi din anul 2019 și adjunct al acesteia în perioada 2019 – 2026. Ritter a fost desemnat pentru această demnitate în luna martie a acestui an de către Parlamentul European și de către Consiliul Uniunii Europene, pentru un mandat de șapte ani, care se va încheia în octombrie 2033.

Revenind, însă, la interviul acordat de către Laura Kovesi, aceasta alege, la final de mandat, rețeta victimizării, acuzând existența unor presiuni la adresa instituției pe care a condus-o până astăzi. „Cea mai flagrantă tentativă de a intimida EPPO a avut loc în Grecia, unde ne-am confruntat cu o problemă legată de reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați”, susține Kovesi, care adaugă că „principala provocare pentru EPPO va fi aceasta: revizuirea regulamentului. Este clar că acest demers va scoate la iveală cine este un adevărat susținător al unui sistem judiciar independent”.

Mai mult, aceasta a declarat că „surpriza vine dinspre Polonia. Am convenit că avem nevoie de 24 de procurori europeni delegați. Așteptările au fost uriașe, iar credibilitatea noastră este în joc. În acest moment, avem doar 15. Așadar, cum putem fi credibili în Polonia? De asemenea, în Ungaria, am explicat clar de ce buget avem nevoie pentru a ne îndeplini sarcinile, însă Comisia a propus jumătate din suma necesară. Acestea sunt doar câteva exemple despre cum se poate distruge – dacă se dorește acest lucru – credibilitatea unei instituții”.

 

Se teme că EPPO va fi „ucis”, „anihilat discret”

Laura Codruța Kovesi se teme că EPPO va fi „ucisă” în mod subtil, „tocmai pentru că își face treaba”. „Atunci când afirm că mă tem că EPPO ar putea fi «anihilată discret», tocmai pentru că își face treaba, am în vedere trei motive principale. Este simplu, e un tipar. Dacă vrei să distrugi o instituție, poți recurge la trei măsuri – exact ceea ce se întâmplă în prezent. În primul rând, subfinanțarea. Pe hârtie, ar trebui să avem 230 de procurori europeni delegați, dar fondurile disponibile acoperă doar 180. Avem resurse financiare pentru o treime din costurile necesare serviciilor de securitate – și aș putea oferi nenumărate alte exemple”, a precizat șefa Parchetului European.

Citește și: Procurorii Laurei Codruța Kövesi, acțiune în România. Fraudă de 7 milioane de euro în PNRR: ce primării și consilii județene sunt vizate 

Potrivit acesteia, „credeam că România este o țară complicată! De pildă, există discuții interminabile pe marginea arhitecturii antifraudă. Am descoperit un întreg «continen» al infracționalității. Vedem cum organizațiile criminale se extind, fraudând atât bugetul UE, cât și bugetele naționale. În centrul acestui context ar trebui să se afle lupta împotriva criminalității organizate. În schimb, ne pierdem în discuții nesfârșite despre cum să le îngreunăm viața procurorilor, dezbătând intens pe tema acelui registru comun de înregistrare a cauzelor”.

Întrebată dacă a schimbat ceva din modul în care a acționat, Kovesi dă dovadă de autosuficiență și le cere altora să își schimbe mentalitatea după a sa. „Aș proceda la fel, poate că, mai degrabă, ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul. Credeam că există o diferență majoră între Bruxelles și ceea ce am întâlnit în România. Însă în România sau în alte state membre, oamenii sunt obișnuiți să lucreze cu procurorii. Ei știu ce fac procurorii. La Bruxelles, uneori la nivelul UE, există convingerea că unii sunt mai presus de lege, iar pentru mine acesta este o problemă. În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai o declarație, te prezinți, pentru că știi că trebuie să faci acest lucru. Aici, uneori, există sentimentul că ești deasupra procurorilor, deasupra legii și pur și simplu nu te prezinți”, a adăugat Kovesi.

 

Nicio vorbă despre dosarul achiziției vaccinurilor Pfizer

Șefa EPPO refuză să discute, chiar și la final de mandat, despre dosarul achiziției vaccinurilor Pfizer, dosar care ar conduce chiar la actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Kovesi s-a referit, în interviul amintit, și la faptul că „Unii politicieni consideră că sunt mai presus de lege; dacă ești chemat să dai o declarație, trebuie să te prezinți, însă nu există întotdeauna aceeași înțelegere a acestui aspect. Acesta este, așadar, un exemplu în care procurorii nu pot finaliza dosarele”.

Întrebată în mod explicit dacă se referă la dosarul „Pfizergate”, aceasta a refuzat să dea detalii, preferând să încheie subiectul cu propoziția „Nu voi face niciun comentariu cu privire la anchete specifice”.

În schimb, a ținut să adauge că este vorba despre „politicieni de rang înalt, fie despre persoane înstărite care au legături cu clasa politică. Întâmpinăm dificultăți în exercitarea competențelor noastre, din cauza persistenței problemei conflictelor de competență. Din păcate, ne confruntăm cu situații în care, după ce am deschis o anchetă și eram pregătiți să luăm diverse măsuri investigative, la nivel național a fost deschis brusc un dosar având același obiect, iar procurorul general a decis că noi nu avem competența de a investiga cazul respectiv. Acest lucru afectează capacitatea EPPO de a desfășura anchete”.

 

Planuri ascunse

Evident, șefa EPPO a fost întrebată de către reporterii „Politico” și despre planurile pe care le are după ce va părăsi această instituție. Laura Codruța Kovesi a refuzat, însă, să răspundă la această chestiune, declarând că „haideți să nu discutăm despre planurile mele personale. Să ne concentrăm pe EPPO. Voi vedea ce voi face după încheierea mandatului meu”.

Amintim faptul că, în 2019, pentru a putea prelua mandatul de procuror general european, Laura Codruța Kovesi a fost obligată de legislația românească să demisioneze din magistratură. Astfel încât, după predarea mandatului de la EPPO, aceasta nu se poate întoarce în procuratura din România decât dacă va face o cerere pentru reîncadrarea în magistratură, cerere care trebuie să treacă de Consiliul Superior al Magistraturii. Asta, în cazul în care Kovesi va reveni asupra propriilor declarații făcute în mai multe rânduri și va intra în politică.

Interesant este că, odată cu plecarea Laurei Codruța Kovesi de la EPPO, o întreagă grupare de apropiați ai acesteia, în special de la DNA de pe vremea mandatului ei de conducere, transferată prin delegare sau detașare ori, în anumite cazuri, prin pensionarea unor procurori pentru a putea lucra mai departe cu fosta lor șefă, va trebui să revină, la rândul ei, la „bază”.

 

„Paraditorul” preferat al lui Kovesi, transformat în apărătorul dreptății

Dacă Laura Codruța Kovesi nu vrea să dezvăluie ce planuri are după încetarea mandatului la șefia EPPO, există foști colaboratori ai acesteia, din timpul Binomului, executanți ai ordinelor acesteia, care deja și-au stabilit și pus în aplicare planurile postmagistratură.

Unul dintre aceștia este vestitul Lucian Gabriel Onea, fostul șef al „Unității de Elită” a DNA de la Ploiești, cunoscut și sub porecla „Paraditorul lui Kovesi”. Lucian Gabriel Onea a ieșit, la data de 1 august 2025, la pensie specială, prin decret prezidențial semnat de către Nicușor Dan. În prezent, Onea, din „paraditor șef”, a devenit apărătorul celor care ar putea fi „paradiți” de alți procurori. Mai exact, el a intrat în Baroul Câmpina și și-a deschis, în acest oraș, Cabinetul Individual de Avocat „Lucian Onea”. Cabinetul are și o pagină proprie de internet, cu motto-ul „IUS EST ARS BONI ET AEQUI – Dreptul este arta binelui și a echității”, citat din Celsus.

Acum avocatul Lucian Gabriel Onea se ocupă cu asistența și reprezentarea juridică în drept penal, dar și în drept administrativ și fiscal, în drept civil, în drept comercial, în dreptul proprietății intelectuale, în dreptul muncii, în dreptul familiei și în… dreptul european.

 

Anchetat de SIIJ, achitat și pensionat

Scăpat atât de excluderea din magistratură, cât și de dosarele penale în care a fost anchetat de fosta SIIJ, Lucian Gabriel Onea susține, pe pagina de internet a cabinetului său de avocatură, că, „după 26 de ani petrecuți în magistratură, cred în onestitate, în integritate și în rigare juridică” și „ca avocat, consider că este extrem de importantă înțelegerea profundă a situației fiecărui client și privesc toate cazurile cu empatie și determinare. Misiunea mea este să apăr drepturile celor care au nevoie de o voce corectă și echilibrată în căutarea dreptății”. Comentariile sunt de prisos.

Amintim faptul că Lucian Onea a fost suspendat din funcția de procuror anticorupție, în luna iulie a anului 2018, atunci când a fost trimis în judecată de către defuncta Secție pentru Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). El a fost pus sub acuzare pentru participație improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă și instigare la comiterea, fără vinovăție, sub forma participației improprii, a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

După desființarea SIIJ, printr-o decizie politică mai mult decât controversată a Parlamentului României, atât Lucian Onea, cât și celebrul său fost subaltern Mircea Negulescu, zis „Portocală”, au fost achitați pe fond, în acest dosar, iar în noiembrie 2024 decizia de achitare a rămas definitivă.

În luna mai a anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat ordinul de revocare din funcția de procuror DNA a lui Lucian Onea, desființând, în același timp, și Hotărârea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 ianuarie 2019, dar și Ordinul nr. 12 al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție din luna ianuarie a anului 2019.

 

„Paradeli” celebre soldate cu „fapta nu există”

În perioada anchetei, Lucian Onea a fost destituit de la conducerea Serviciului Teritorial Ploiești al DNA și a fost mutat ca procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, județul Prahova. Din primăvara anului trecut, el s-a întors în Direcția Națională Anticorupție, la cinci ani de la relocare. 

La finalul anului 2024, tot Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât recunoașterea vechimii în funcția de procuror a lui Lucian Onea pentru perioada 27 iulie 2018 – 27 iunie 2023 și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea stabilirii acordării drepturilor salariale restante. Practic, Onea avea de recuperat aproximativ un milion de lei brut. 

La fel de important este și faptul că multe dintre dosarele instrumentate de DNA Ploiești, sub conducerea lui Lucian Onea, au fost marcate de un val major de achitări definitive, instanțele stabilind în repetate rânduri că faptele nu există sau că nu sunt prevăzute de legea penală.

Aceste „reușite” judiciare s-au soldat cu despăgubiri masive plătite de statul român. Ca urmare a managementului și a problemelor structurale, Serviciul Teritorial Ploiești a fost oficial retrogradat/desființat în august 2025 de conducerea centrală a DNA. 

Printre cele mai mai răsunătoare cazuri de achitări din dosare sau vizând procurorii DNA Ploiești se află dosarele lui Sebastian Ghiță și ale foștilor șefi ai Poliției și a Parchetelor din județul Prahova, finalizate cu achitări definitive. De asemenea, tot cu achitare definitivă s-a soldat și dosarul în care a fost anchetată fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru.

Un alt caz celebru „instrumentat” de DNA Ploiești este cel al fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose. Acesta s-a întors împotriva statului român, ca urmare a anchetei „paraditorilor” săi, însuși Lucian Onea și fosta sa colegă Cerasela Răileanu. După ce a fost achitat definitiv, Tudose a dat statul român în judecată, iar Curtea de Apel București și, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus ca statul român să-i plătească despăgubiri morale de 200.000 de lei și daune materiale de 14.000 de lei.

Citește pe Antena3.ro

Sydney Sweeney imită o scenă celebră din Home Alone, îmbrăcată sumar, ca să își promoveze noua colecție de lenjerie Syrn de Crăciun



Source link

Inscrie-te pentru a primi cele mai recente actualizari si stiri.

© 2024 Anuntul Tau UK - Anunturi Romani UK. All rights reserved.