Uragan politic: „președintele” Georgescu, arestat. Președintele Nicușor Dan, asediat

PNL amenință cu sesizarea CCR, iar AUR – cu declanșarea procedurilor de suspendare a președintelui, dacă Nicușor Dan nu va dizolva Parlamentul, în situația în care, astăzi, Guvernul lui Siegfried Mureșan nu va trece de votul de învestitură. Curtea Constituțională s-a pronunțat însă, în 2014 și 2020, prin decizii definitive potrivit cărora președintele României nu poate fi obligat să declanșeze alegeri anticipate, aceasta fiind strict o prerogativă pe care șeful statului o poate exercita facultativ. Nicușor Dan a răspuns, ieri, acestor amenințări, declarând că respinge categoric organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procesul organizării votului pentru învestirea sau picarea lui Siegfried Mureșan continuă, ieri Curtea de Apel București respingând cererea de anulare a decretului de desemnare, formulată de Asociația Italienilor din România RO.AS.IT.

Planul celor de la PNL-USR, gândit pentru eventualitatea în care Guvernul lui Siegfried Mureșan va pica, astăzi, la vot, în Parlament, devine din ce în ce mai vizibil. Încă de luni, un lider liberal a vorbit public despre el. Este vorba despre deputatul PNL de Iași Alexandru Muraru, care îl avertizează pe președintele României că, dacă Guvernul Mureșan nu trece de Parlament, atunci Nicușor Dan trebuie să dizolve Parlamentul. În caz contrat, PNL va sesiza Curtea Constituțională, cu un pretins conflict juridic de natură constituțională. 

Ieri, mai mulți liberali au vorbit public despre faptul că, în caz de eșec al încercării de învestire a lui Siegfried Mureșan în funcția de premier, următorul pas trebuie să fie convocarea alegerilor legislative anticipate. 

Citește și: Scenariu-bombă. Coaliție PNL-USR-AUR, pentru demiterea lui Nicușor Dan 

Constituția României prevede însă, în cazul președintelui, doar posibilitatea acestuia de a dizolva Parlamentul, ca o opțiune, nu ca o obligativitate. Articolul 89, alineat 1, din Legea Fundamentală statuează că „Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea  Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.

Prima desemnare a lui Nicușor Dan care a ajuns la vot în Parlament este cea a lui Adrian Veștea. Al cărui Guvern propus nu a obținut, la data de 22 iunie 2026, votul Legislativului. Astăzi ajunge la vot cea de-a doua propunere, cea a lui Siegfried Mureșan. Iar dacă această propunere pică, la rândul ei, înseamnă 100 de zile.

Două decizii care zădărnicesc planul 

Amenințarea liberalilor cu sesizarea CCR cu un pretins conflict juridic de natură constituțională va pica, cel mai probabil, de „pe scaun” la CCR, deoarece Curtea Constituțională s-a pronunțat, deja, de două ori, în legătură cu această problemă. Prin Decizia CCR nr. 85/2020, Curtea a stabilit că articolul 89 din Constituție consacră posibilitatea președintelui, nu și obligația acestuia, de a dizolva Parlamentul. Articolul din Constituție nu exclude posibilitatea ca președintele să formuleze mai multe desemnări de candidați la funcția de prim-ministru care să formuleze, la rândul lor, cereri de învestitură, se arată în acest document.

De asemenea, Curtea Constituțională subliniază că dizolvarea Parlamentului reprezintă o măsură de „ultimo ratio”.

Pretenția liberalilor de a sesiza CCR, în caz că Nicușor Dan nu dizolvă Parlamentul după ce Guvernul lui Siegfried Mureșan ar urma să nu treacă de vot, devine, astfel, fără obiect, deoarece chestiunea juridică a fost deja dezlegată în motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 85/2020.

De altfel, și cei de la AUR amenință că, dacă Nicușor Dan nu dizolvă Parlamentul în vederea organizării unor alegeri anticipate, după picarea Guvernului Siegfried Mureșan la vot în Plenul Legislativului, atunci acest refuz reprezintă un act de încălcarea Constituției, drept pentru care vor încerca să declanșeze procedurile de suspendare din funcția de președinte. 

Însă din punctul de vedere al jurisprudenței Curții Constituționale și cu privire la această presupusă încălcare de către Nicușor Dan a Constituției din acest motiv CCR a dat dezlegarea încă din anul 2014, prin Decizia nr. 70, prin care a fost respinsă o propunere legislativă de modificare a Constituției. Acea propunere intenționa să înlocuiască caracterul facultativ prevăzut la articolul 89 alineat 1 din Legea Fundamentală cu o obligație a președintelui de a dizolva Parlamentul în cazul în care nu trec două propuneri succesive de învestire a unui guvern. CCR a constatat, atunci, „tensiunea” dintre o dizolvare obligatorie și menținerea unei consultări care trebuie să aibă un rol efectiv. 

Președintele nu s-a lăsat impresionat de amenințări

Nicușor Dan contraatacă la amenințările pe care PNL le face prin avertismentul cu sesizarea la CCR și de către AUR, prin promisiunea suspendării sale. Ieri, președintele a susținut o scurtă declarație de presă, în care a afirmat că „este momentul ca această criză să se încheie. Criza politică. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional”.

Nicușor Dan a pus, astfel, punct oricărei dezbateri cu privire la dizolvarea Parlamentului. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii cetățenilor români și a piețelor financiare. Și, indiferent de ce se va întâmpla, România își va păstra traiectoria financiară. Există consens politic pe chestiunea asta”, a conchis șeful statului. 

Votul pentru învestirea Guvernului condus de Siegfried Mureșan va avea loc astăzi, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, programată pentru ora 13.00. Șansele să treacă de vot sunt inexistente.

Surse politice arată că președintele României, Nicușor Dan, este pregătit să convoace, din nou, la Palatul Cotroceni partidele politice parlamentare pentru consultări și că va face atâtea desemnări de candidați la funcția de prim-ministru până când una dintre ele va trece de votul Parlamentului. Aceleași surse mai susțin că președintele rămâne, în continuare, ferm în ceea ce privește respingerea unei variante guvernamentale din care să facă parte și AUR și că dorința sa este refacerea Coaliției PSD – PNL – USR – UDMR.

Instanța a validat decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan

Cu mai puțin de 24 de ore înainte ca Siegfried Mureșan să se prezinte în fața Parlamentului pentru a încerca să primească votul de învestitură, Curtea de Apel București a respins acțiunea înaintată de Asociația Italienilor din România RO.AS.IT., condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru, prin care a cerut anularea decretului prezidențial de desemnare.

Potrivit minutei hotărârii instanței, „Curtea de Apel București (…) respinge cererea de chemare în judecată cu obiect suspendare executare act administrativ – Decret 770/2026, formulată de reclamanta Asociaţia Italienilor din România-RO.AS.IT împotriva pârâtei Regia Autonomă «Monitorul Oficial» pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta Administraţia Prezidenţială. Respinge cererea de suspendare executare act administrativ – Decret 770/2026 formulată de reclamanta Asociaţia Italienilor din România-RO.AS.IT în contradictoriu cu pârâta Administraţia Prezidenţială ca inadmisibilă”.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Călin Georgescu, arestat preventiv 

Judecătorii Curții de Apel București au „întors” hotărârea Tribunalului București de săptămâna trecută și, admițând contestația formulată de procurorii DIICOT, au dispus arestarea preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile, a fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, dar și a afaceristului Ionel Rusen. Aceștia au primit la instanța de fond doar măsura preventivă a controlului judiciar, magistrații Tribunalului București respingând, inițial, măsura arestării.

Procesul de ieri a fost unul lung și a avut ca obiect, pe de o parte, apelul procurorilor DIICOT împotriva hotărârii instanței de fond și, pe de altă parte, contestația formulată de Călin Georgescu și Ionel Rusen împotriva instituirii măsurii controlului judiciar. Georgescu a contestat și măsura sechestrului asigurător instituit de Parchet asupra imobilului în care fostul candidat locuiește, în Mogoșoaia, județul Ilfov. Iar la termenul de ieri, lucrurile s-au complicat. Completul inițial, format din doi judecători ai Secției Penale a Curții de Apel București, a intrat în blocaj. Unul dintre magistrați a înclinat spre admiterea acțiunii procurorilor DIICOT și spre emiterea unor mandate de arestare preventivă pe numele celor doi inculpați, în timp ce al doilea judecător a opinat, dimpotrivă, pentru respingerea cererii de arestare și, mai mult, pentru ridicarea măsurii controlului judiciar.

Ridicat de poliție de la domiciliul din Mogoșoaia

Ședința de judecată a fost suspendată, iar Călin Georgescu a fost nevoit să revină la sediul Curții de Apel București, deoarece procesul a fost reluat în complet de divergență, unde a mai intrat un magistrat judecător. Iar procedura de audiere a inculpaților și de prezentare a probelor de către acuzare a fost reluată de la zero.

După reaudiere, Călin Georgescu s-a întors la domiciliul său, din Mogoșoaia, timp în care cei trei judecători ai completului de divergență au deliberat și au pronunțat sentința. Doi dintre ei au votat pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen. Al treilea judecător a rămas la opinia inițială și a votat pentru respingerea cererii DIICOT și pentru ridicarea măsurilor preventive instituite de Tribunalul București.

Mandatele de arestare au fost puse în executare la scurt timp după pronunțarea sentinței, polițiștii IPJ Ilfov prezentându-se la domiciliul lui Călin Georgescu, pentru a-l transporta la Arestul Central.

Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați pentru înșelăciune și fals în dosarul în care l-ar fi „țepuit” pe omul de afaceri buzoian Ionel Rusen cu suma de 1,1 milioane de euro.