Vântul schimbă radical situația energetică a României. România a trecut de la importuri masive la export de energie

Schimbarea vine după aproape o săptămână în care energia produsă de turbinele eoliene a fost extrem de redusă, iar România a fost nevoită să importe cantități importante de electricitate pentru a-și acoperi consumul, în anumite intervale de seară importurile depășind 2.000 MW.

România a trecut pe export la vârful de consum

Sâmbătă, 8 august, în jurul orei 21:30, într-unul dintre cele mai sensibile momente ale zilei pentru sistemul energetic, producția de electricitate a României depășea consumul.

Sistemul producea peste 7.000 MW, în timp ce consumul era de aproximativ 6.500 MW. Diferența de peste 500 MW putea fi astfel livrată peste graniță.

Principalul factor care a schimbat balanța a fost energia eoliană. Turbinele din Dobrogea produceau aproximativ 2.460 MW, ceea ce reprezenta circa 35% din producția internă.

În același timp, instalațiile de stocare furnizau câteva sute de MW, contribuind la echilibrarea sistemului după scăderea producției fotovoltaice, odată cu lăsarea serii.

Citește și Legea privind energia eoliană offshore a fost promulgată

Eolienele au devenit principala sursă de energie duminică dimineață

Revenirea vântului nu s-a limitat la intervalul de seară. Duminică, 9 august, la ora 07:34, energia eoliană reprezenta în continuare principala sursă de electricitate din România.

Producția totală a țării era de 5.623 MW, iar turbinele eoliene furnizau 2.076 MW, echivalentul a 36,94% din producția națională.

Potrivit datelor operative, producția era împărțită astfel:

• 2.076 MW – energie eoliană;
• 1.232 MW – hidrocarburi;
• 787 MW – cărbune;
• 684 MW – energie nucleară;
• 579 MW – hidroenergie.

Cifrele arată cât de importantă poate deveni energia eoliană pentru echilibrarea sistemului în perioadele în care alte surse sunt afectate de condițiile meteorologice sau de restricții de producție.

De la importuri de peste 2.000 MW la posibilitatea de a exporta

Diferența față de zilele precedente este considerabilă.

La începutul lunii august, producția eoliană a fost extrem de scăzută. Datele operative Transelectrica indică o producție medie zilnică de numai 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.

În aceste condiții, România a ajuns să depindă într-o măsură mult mai mare de importurile de energie, mai ales în intervalele de vârf ale consumului.

Revenirea bruscă a vântului a modificat însă radical situația. În numai câteva zile, producția eoliană a trecut de la câteva sute de MW la peste 2.000-2.500 MW.

Această diferență este esențială pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele în care consumul este ridicat.

Citește și Bulgaria a devenit „bateria” României. Vecinii fac milioane din criza provocată de secetă și Dunărea scăzută

Cernavodă, seceta și temperaturile ridicate pun presiune pe sistem

România traversează una dintre cele mai dificile perioade energetice ale verii.

Din 28 iulie, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este oprită, pe fondul nivelului extrem de redus al Dunării. În aceste condiții, producția nucleară a României a rămas la aproximativ 680 MW, asigurată de Unitatea 2.

În paralel, seceta afectează producția hidro, în timp ce temperaturile ridicate contribuie la creșterea consumului de electricitate, în special în intervalele de seară.

În acest context, revenirea energiei eoliene reprezintă o gură de oxigen pentru sistemul energetic național.

Vântul a adus o gură de oxigen, dar soluția nu este permanentă

Saltul producției eoliene arată, încă o dată, cât de mult poate influența vremea balanța energetică a României.

În doar câteva ore, o producție de peste 2.000 MW din eolian poate reduce semnificativ necesarul de import și, atunci când producția internă depășește consumul, poate permite chiar exportul de energie.

Totuși, această îmbunătățire nu trebuie confundată cu rezolvarea crizei energetice.

Energia eoliană depinde direct de intensitatea vântului. Dacă viteza acestuia scade din nou, cei peste 2.000 MW disponibili în prezent pot dispărea rapid din mixul energetic, iar România va trebui să compenseze diferența prin alte surse de producție, stocare sau importuri.

Situația din aceste zile evidențiază astfel atât avantajul major al capacităților eoliene din România, cât și vulnerabilitatea unui sistem care trebuie să gestioneze simultan producția variabilă, seceta, nivelul scăzut al Dunării, oprirea temporară a unei unități nucleare și consumul ridicat din perioada caniculară.

Pentru moment însă, vântul din Dobrogea a schimbat radical balanța energetică a României: de la importuri foarte mari în urmă cu doar câteva zile, țara a ajuns să își acopere vârful de consum și să aibă energie disponibilă pentru export.

Citește și Expert în energie: România poate evita criza electricității printr-o simplă decizie ANRE. Soluția aplicată deja de Bulgaria