Ziua falimentului! România a avut ieri cel mai mare preț din Europa la electricitate. Tafele energiei și gazelor pe piața spot ating niveluri record în România

Prețurile energiei electrice pe piața spot (Piața pentru Ziua Următoare – PZU) din Europa au atins, în luna octombrie, niveluri record, cele mai mari începând cu anul 2022. Tarifele medii pentru ziua următoare (day-ahead) au depășit 240 de euro pe megawat-oră (MWh) în Ungaria și România, conform datelor privind tranzacțiile cu energie furnizate de DTrading. România se distingea ieri pe harta Europei cu cele mai mari prețurilor la energia electrică. Situația nu este diferită nici în ceea ce privește piața gazelor naturale unde, de asemenea, se înregistrează prețuri record. Costuri suplimentare pe care le înregistrează furnizorii de energie și gaze pentru acoperirea necesarului cumpărând de pe PZU se vor regăsi, la un moment dat, în facturile românilor. Pe de altă parte, creșterea prețurilor la energie și gaze va duce în continuare la creșterea rapidă a costului vieții.

Prețul mediul al energiei pe piața spot cu livrare ieri înregistra în România cea mai mare valoare de pe tot continentul, de 255 de euro/MWh. Cel mai apropiat preț de noi se înregistra în Bulgaria, 254 de euro/MWh, în timp ce în Serbia era de 246 de euro/MWh, iar în Ungaria – de 241 de euro/MWh. La polul opus, cele mai mici prețuri pe piețele spot s-au raportat în țările nordice, unde prețurile medii variau între 7 și 106 euro/MWh.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

De ce avem prețuri așa mari

O serie de constrângeri în aprovizionare au dus la creșterea prețurilor în Europa Centrală și de Sud-Est. Lucrările de mentenanță și întreruperile în funcționarea unităților de producție convenționale au limitat oferta în România, Ungaria și Slovacia. Totodată, nivelul scăzut al apelor Dunării a afectat producția de energie nucleară la centrala de la Cernavodă (România), cu o capacitate de 1,4 gigawați, precum și la centrala Kozloduy din Bulgaria. Debitele reduse ale râurilor au diminuat, de asemenea, producția hidroenergetică regională și capacitatea de răcire a centralelor termice. Blocajele în rețea și capacitățile limitate de transfer au împiedicat energia mai ieftină din Europa de Vest să ajungă pe piețele regionale. În același timp, prețurile mai mari la gazele naturale au dus la creșterea costurilor pentru centralele pe gaz, arată o analiză realizată de CEE Energy News.  Săptămânile următoare vor arăta dacă repunerea în funcțiune a unor capacități de producție și îmbunătățirea condițiilor hidrologice vor reuși să atenueze această presiune, dar pentru moment, Europa de Sud-Est rămâne una dintre regiunile cu cea mai scumpă energie electrică de pe continent

Citește și: Luxul de a trăi în România: prețurile alimentelor și energiei au lovit mai puternic consumatorii români decât pe cei din Vest 

În septembrie, prețul mediu lunar pe piața spot de energie a fost de 926,70 de lei/MWh, după ce în august a înregistrat un preț de 793,50 de lei/MWh.

La ce prețuri la energie se pot aștepta consumatorii casnici

Asociația Energia Inteligentă (AEI) estima luna aceasta, într-o analiză semnată de actualul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, că ofertele noi de energie electrică pentru consumatorii casnici, valabile 12 luni și emise în această toamnă, ar putea fi cu aproximativ 22% mai scumpe decât ofertele comparabile din toamna anului trecut, pe fondul prelungirii tensiunilor din piața de energie, al scumpirii achizițiilor angro, al evoluției gazelor și al cursului valutar. În scenariul central al AEI, prețul mediu ar urca de la circa 1,30 de lei/kWh la aproximativ 1,67 de lei/kWh, ceea ce pentru un consum de 200 kWh pe lună ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 74 de lei. Estimarea variază între o scumpire de 16% într-un scenariu favorabil și 27% într-un scenariu tensionat. Consumul lunar mediu estimat pentru octombrie este de 250-350 kWh pentru gospodăriile fără încălzire electrică și de 400-700 kWh pentru cele cu încălzire electrică integrală sau parțială

Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu propune un sprijin direct pe factură pentru consumatorii vulnerabili cu un venit lunar net de maximum 3.500 de lei per membru al gospodăriei. Se estimează că sprijinul ar viza aproximativ 3,7 milioane de persoane pentru electricitate și 1,7 milioane pentru gaze, eligibilitatea urmând a fi stabilită automat prin Registrul Național al Consumatorilor Vulnerabili. Potrivit datelor INS, populația rezidentă în România era la 1 ianuarie de 19 milioane de oameni.

Prețul gazelor naturale bate record după record

Prețul gazelor naturale tranzacționate în 26 octombrie 2026 în piața pentru a doua zi de gaze la Bursa Română de Mărfuri, pentru livrare marți, 27 octombrie a fost de aproape 477 de lei/MWh, potrivit datelor pieței, după ce luni se înregistrase un preț de circa 456 de lei/MWh. Acesta este un record începând cu decembrie 2022, anul în care a izbucnit războiul dintre Rusia și Ucraina.

Datele Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, arată că în data de 25 octombrie 2026, stocul de gaze în depozitele subterane a fost de 2.785,9 milioane de metri cubi, reprezentând 87,9% din capacitatea depozitelor. „În raport cu anii anteriori avem o scădere de 313,9 mil. mc față de anul 2025 când stocul a fost de 3.099,8 mil. mc, o scădere de 485,2 mil. mc față de anul 2024 când stocul a fost de 3.271,1 mil mc. În ritmul de înmagazinare curent, la o medie zilnică a lunii octombrie din ultimii 5 ani, de 6,2 mil mc, am putea ajunge la un stoc în depozite de 2,8 mld. mc la data de 31 octombrie 2026”, potrivit Transgaz.

Populația este, deocamdată, protejată

Creșterea prețului la gazele naturale nu atinge deocamdată populația, prețul fiind plafonat până în sfârșitul lunii martie a anului viitor. Plafonarea ar putea fi extinsă și după această dată, după cum a declarat actualul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță. „Dacă noi pornim în iarnă să pregătim o liberalizare, probabilitatea să avem prețuri mari (când se va liberaliza efectiv – n.red.) este foarte mare. De ce? Pentru că în iarnă cererea este mare, oferta este mică și ne vom trezi că ajungem în luna martie cu prețurile mari din iarnă”, a spus Chisăliță în cursul audierilor din Parlament pentru numirea în funcția de ministru. Dacă se păstrează calendarul actual de liberalizare a pieței, de la 1 aprilie furnizorii de gaze ar urma să cumpere gazele pentru populație de la producătorii români la prețul pieței libere, nu la 110 lei/MWh, așa cum este acum.