Lovitură pentru Bolojan din partea Justiției. Consiliul Național nu putea propune congresului extraordinar modificări la Statutul partidului

Magistrații care au judecat apelul PNL și al lui Ilie Bolojan împotriva suspendării provizorii a hotărârilor prin care a fost convocat congresul extraordinar din 21 iunie arată că modificarea Statutului partidului a fost pregătită prin acte nestatutare. Mai exact, Consiliul Național Extraordinar nu putea propune congresului extraordinar astfel de modificări. Acesta este și motivul pentru care, atât Tribunalul București, pe fond, cât și Curtea de Apel București, în apel, au decis și menținut suspendarea hotărârilor care au stat la baza convocării acelui congres. În alt proces, PNL a formulat apel împotriva unei hotărâri a instanței de fond prin care au fost suspendate toate actele adoptate la congresul extraordinar al liberalilor.

Curtea de Apel București a motivat hotărârea prin care a respins apelul lui Ilie Bolojan și al Partidului Național Liberal împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a admis cererea grupării „conservatoare” din interiorul Partidului de suspendare provizorie a deciziilor adoptate în cadrul Consiliului Național prin care s-a decis convocarea și organizarea congresului extraordinar al PNL de la finalul lunii iunie. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Judecătorii insistă, în această hotărâre, pe atribuțiile Consiliului Național al PNL cu privire la convocarea unui congres extraordinar. Astfel, magistrații arată că, potrivit Statutului PNL aflat în vigoare, hotărârea Consiliului Național prin care este convocat congresul extraordinar trebuie să stabilească aspecte de natură organizatorică, atribuții care, însă, nu permit modificarea structurii sau a sistemului de alegeri.

Potrivit motivării, Curtea de Apel București a constatat că prerogativele Consiliului Național cu privire la organizarea unui congres extraordinar au limite clar stabilite chiar de către Statutul PNL. Astfel, „atribuţiile de natură organizatorică stabilite în competenţa Consiliului Naţional în cazul convocării congresului extraordinar nu sunt absolute şi necondiţionate, fiind stabilit în mod expres faptul că acesta nu poate dispune modificări ale statutului. Prin urmare, având în vedere că prevederile articolului 66 din statut nu fundamentează competenţa Consiliului Naţional de a decide instituirea sistemului de moţiuni, astfel cum s-a decis în cadrul articolelor 2 şi 4 din Hotărârea nr. 01/2026, în mod legal prima instanţă a reţinut o potenţială nerespectare a acestor dispoziţii”.

Suspiciuni de nerespectare a prevederilor statutare

În fapt, magistrații atrag atenția asupra faptului că respectivul congres extraordinar al PNL din data de 21 iunie 2026 a fost convocat prin acte asupra cărora planează suspiciunea nerespectării Statutului partidului. 

Acesta a și fost motivul pentru care procesul, intentat de mai mulți membrii ai PNL, printre care Monica Anisie, Adrian Veștea, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Ionuț Stroe, Hubert Thuma și Dragoș Soare, a fost judecat în procedură de urgență. Iar atât instanța de fond, respectiv Tribunalul București, cât și instanța de apel, care a înregistrat calea de atac a conducerii PNL, au decis să suspende provizoriu toate hotărârile în baza cărora a fost convocat acest congres extraordinar din 21 iunie 2026.

Ulterior, Tribunalul București a decis, într-o altă cauză, având aceiași reclamanți, suspendarea provizorie a hotărârilor adoptate la respectivul congres, dar și a actelor subsecvente emise de noul Birou Politic Național. Conducerea PNL a formulat și în acest dosar o cale de atac, cauza urmând să fie dezbătută și soluționată de către Curtea de Apel București într-o ședință publică din 20 august 2026.

Efecte juridice în lanț

Revenind la motivarea Curții de Apel București, în document se precizează că instanța a analizat două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al Partidului Național Liberal care au stat, în mod efectiv, ca temei pentru organizarea congresului extraordinar.

Astfel, Hotărârea nr. 01/2026 a stabilit convocarea congresului extraordinar pentru data de 21 iunie 2026, cu participarea a 2.500 de delegați. Prin această hotărâre, Consiliul Național Extraordinar a stabilit și componența comisiei însărcinate cu organizarea congresului extraordinar, precum și procedura pentru depunerea candidaturilor și a moțiunilor. În fapt, pentru funcția de președinte al PNL a fost depusă o singură moțiune și o singură candidatură, cea a lui Ilie Bolojan, fără concurență.

Mai departe, Hotărârea nr. 02/2026 a Consiliului Național Extraordinar a vizat aprobarea proiectului de modificare a Statutului PNL, act care a fost ratificat prin votul delegaților de la congresul extraordinar.

Ei bine, Curtea de Apel București arată efectele juridice produse de aceste hotărâri nu s-au încheiat odată cu desfășurarea congresului, ci au continuat și după 21 iunie, întrucât acestea au stat inclusiv la baza hotărârilor adoptate ulterior de congres. „Astfel, deşi efectul concret al adoptării Hotărârii nr. 01/2026, constând în desfăşurarea congresului extraordinar, s-a produs şi epuizat anterior pronunţării chiar a sentinţei civile apelate, efectele juridice ale celorlalte dispoziţii din Hotărâre ar fi continuat să-şi producă efectele în lipsa unei intervenţii din partea instanţei de judecată”, arată magistrații.

Nu organizarea congresului este criticată, ci modul în care s-a făcut convocarea

Așa cum am arătat mai sus, hotărârile adoptate la congresul extraordinar al PNL fac obiectul unui dosar separat, în care, deja, Tribunalul București a  dispus suspendarea provizorie a actelor directe și subsecvente adoptate în cadrul lui. Spre exemplu, a fost anulată hotărârea privind alegerea unor noi organe de conducere, prin reducerea de la patru funcții de prim-vicepreședinte la una singură, dar și alegerea unor vicepreședinți precum Oana Gheorghiu sau Dragoș Pîslaru.

În dosarul inițial, care privește suspendarea provizorie a actelor Consiliului Național Extraordinar,  Curtea de Apel București arată că intervenția instanței nu privește desfășurarea propriu-zisă a congresului din 21 iunie, eveniment care avusese deja loc, ci consecințele juridice pe care hotărârea contestată le-ar putea produce în continuare.

În acest sens, Curtea de Apel București subliniază că „suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului”.

Citește și: Eșec major pentru tabăra de la conducerea PNL: Ilie Bolojan a pierdut definitiv bătălia din instanță cu contestatarii 

Conform motivării, instanța de apel a verificat dacă cele două hotărâri adoptate de PNL respectă prevederile legale și statutare, fără să analizeze oportunitatea unor măsuri cu caracter politic. „Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică”, se mai arată în documentul citat.