„E doar balonare” – greșeala care poate întârzia diagnosticul unor boli digestive grave

Însă nu orice abdomen „umflat” înseamnă că am mâncat prea mult sau că avem prea multe gaze, avertizează specialiștii. Potrivit medicului gastroenterolog Andreea Crașan, balonarea are mecanisme mult mai complexe și, atunci când devine frecventă, persistentă sau apare împreună cu alte simptome nu ar trebui deloc ignorată. Scăderea în greutate, anemia, sângele în scaun, durerile persistente sau modificările importante ale tranzitului digestiv sunt semnale care impun o evaluare la medic.

„Balonarea reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienții solicită un consult gastroenterologic. Aceasta este definită ca o senzație de plenitudine abdominală, presiune, tensiune sau «gaze captive», însoțită sau nu de distensie abdominală (creșterea circumferinței abdomenului).

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Se estimează că până la 30% dintre adulți experimentează episoade recurente de balonare, iar la persoanele cu afecțiuni digestive funcționale – cum ar fi, spre exemplu, sindromul de intestin iritabil – prevalența acestui simptom poate depăși 80%”, spune dr. Andreea Crasan, specialist gastroenterolog. 

„Un simptom cu mecanisme complexe”

Potrivit medicului, deși adesea este percepută ca un simplu disconfort digestiv, balonarea persistentă poate afecta semnificativ calitatea vieții și poate ascunde afecțiuni care necesită diagnostic și tratament.

„Majoritatea persoanelor consideră că balonarea este cauzată exclusiv de acumularea excesivă de gaze. 

În realitate, studiile au demonstrat că multe persoane care acuză balonare au un volum de gaze intestinale similar cu cel al persoanelor fără simptome. Apare astfel întrebarea firească: de ce unele persoane resimt balonarea, iar altele nu, în condițiile aceluiași volum de gaze?

Răspunsul este că balonarea este un simptom cu mecanisme complexe. Pe lângă gazele intestinale, în apariția acesteia intervin tulburările de motilitate digestivă, hipersensibilitatea viscerală – adică modul în care intestinul percepe distensia -, modificările microbiotei intestinale și interacțiunea dintre intestin și sistemul nervos, cunoscută sub denumirea de axa intestin-creier”, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Crasan.

Un abdomen tensionat după o masă copioasă poate fi perfect normal. Problema apare atunci când balonarea se transformă într-o prezență aproape zilnică, apare după aproape fiecare masă sau începe să afecteze viața de zi cu zi. Tocmai de aceea este important să deosebim o reacție fiziologică a organismului de un simptom care necesită investigații medicale.

Ce reprezintă balonarea fiziologică?

După fiecare masă, sistemul digestiv parcurge o serie de procese normale care pot determina „o senzație temporară de plenitudine sau balonare”.

„După o masă copioasă, stomacul se destinde pentru a acomoda alimentele ingerate. Această distensie fiziologică poate fi percepută ca o senzație de plenitudine, presiune sau chiar o ușoară balonare, care dispare treptat pe măsură ce alimentele sunt evacuate către intestinul subțire.

La nivelul intestinului subțire are loc cea mai mare parte a digestiei și absorbției nutrienților. Cu toate acestea, fibrele alimentare și o parte dintre carbohidrații care nu sunt absorbiți complet ajung în colon, unde sunt metabolizați de microbiota intestinală. În urma acestui proces fiziologic se formează gaze intestinale, un produs normal al digestiei.

Mesele bogate în grăsimi sau cantitățile mari de alimente ingerate încetinesc golirea stomacului. Ca urmare, senzația de plenitudine și balonare poate persista câteva ore după masă.

În timpul alimentației înghițim involuntar și mici cantități de aer, iar această cantitate crește atunci când mâncăm prea repede, vorbim în timpul mesei, mestecăm gumă sau consumăm băuturi carbogazoase.

De asemenea, motilitatea intestinală diferă de la o persoană la alta. În anumite perioade, tranzitul intestinal poate fi ușor încetinit, favorizând acumularea temporară de gaze și apariția senzației de balonare”, detaliază gastroenterologul. 

Potrivit medicului, atât timp cât simptomele sunt ocazionale și dispar spontan, acest fenomen este considerat fiziologic.

Când este considerată normală?

Balonarea este considerată o reacție fiziologică atunci când:

• apare tranzitoriu, de obicei după masă;

• reflectă distensia normală a stomacului și procesele fiziologice ale digestiei;

• poate fi însoțită de o cantitate normală de gaze intestinale;

• dispare spontan și nu afectează semnificativ activitățile zilnice.

Când necesită investigații medicale?

Este recomandată evaluarea gastroenterologică atunci când balonarea:

• apare aproape după fiecare masă și persistă mai multe săptămâni;

• se agravează progresiv;

• afectează calitatea vieții;

• nu se ameliorează în ciuda modificării alimentației și a stilului de viață.

Semne de alarmă

Balonarea necesită investigații suplimentare atunci când este însoțită de:

• scădere involuntară în greutate;

• anemie;

• vărsături persistente;

• sânge în scaun;

• diaree cronică sau constipație recent instalată ori persistentă;

• debutul simptomelor după vârsta de 50 de ani;

• dificultăți la înghițire;

• prezența unei mase abdominale palpabile sau a ascitei;

• colorarea în galben a tegumentelor și mucoaselor (icter);

• dureri abdominale persistente sau intense;

• antecedente familiale de cancer colorectal, boală celiacă sau boli inflamatorii intestinale.

Ce analize se fac pentru a afla ce cauzează acest simptom?

În privința analizelor și investigațiilor medicale care sunt necesare în astfel de situații, medicul precizează că acestea pot fi diferite de la un pacient la altul. 

Astfel, în funcție de simptome și de istoricul pacientului, gastroenterologul poate recomanda:

 analize de sânge (hemoleucogramă, markeri inflamatori, teste hepatice);

 testarea pentru Helicobacter pylori;

 teste pentru boala celiacă și intoleranța la lactoză;

 test respirator pentru suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO);

 ecografie abdominală;

 endoscopie digestivă superioară și/sau colonoscopie.

„Important de reținut este că nu toate aceste investigații sunt necesare fiecărui pacient. Alegerea lor se face individual, în funcție de simptome, vârstă și factorii de risc asociați”, subliniază medicul.

Cum putem reduce balonarea?

În multe situații, câteva modificări simple ale stilului de viață și ale alimentației pot reduce frecvența și intensitatea balonării. 

„Consumați mese mai reduse din punct de vedere cantitativ și mai frecvente, mestecați lent și evitați să mâncați în grabă, limitați consumul băuturilor carbogazoase și, de asemenea, identificați alimentele care vă provoacă simptome”, recomandă medicul specialist.

Printre alimentele care pot favoriza balonarea se numără:

 Leguminoasele: fasole, linte, năut, mazăre;

 Legumele crucifere: varză, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles;

 Ceapa, usturoiul și prazul;

 Laptele și produsele lactate (la persoanele cu intoleranță la lactoză);

 Fructele bogate în fructoză: mere, pere, mango, prune și fructe uscate;

 Băuturile carbogazoase și berea;

 Produsele „fără zahăr” care conțin sorbitol, xilitol, manitol sau maltitol;

 Alimentele bogate în grăsimi, precum preparatele prăjite, fast-food-ul și mesele foarte copioase.

„Este important de reținut că toleranța alimentară este individuală, iar un aliment care provoacă balonare unei persoane poate fi bine tolerat de alta. Din acest motiv, dietele restrictive nu sunt recomandate fără o evaluare medicală, iar modificările alimentare trebuie adaptate fiecărui pacient.

De asemenea, o plimbare ușoară de 10-15 minute după masă poate stimula motilitatea intestinală și poate reduce senzația de balonare”

Dr. Andreea Crasan, medic specialist gastroenterologie

„Balonarea este un simptom care poate reflecta atât procese fiziologice normale, cât și afecțiuni digestive cu grade diferite de severitate și trebuie întotdeauna interpretată în contextul clinic al fiecărui pacient.

În cele mai multe situații, aceasta are o cauză benignă și poate fi ameliorată prin modificarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață. Cu toate acestea, atunci când simptomele persistă, se agravează sau sunt însoțite de semne de alarmă este necesară o evaluare gastroenterologică. Stabilirea cauzei permite inițierea tratamentului adecvat și poate contribui la diagnosticul precoce al unor afecțiuni digestive care necesită îngrijire de specialitate”, conchide medicul.

Citește și: Ai probleme digestive? Soluții care te ajută să scapi de problemele de tranzit intestinal 

Datele epidemiologice globale arată că balonarea a devenit un simptom tot mai des întâlnit în ultimii ani, afectând constant aproximativ 18% din populația lumii. Specialiștii pun această creștere pe seama stilului de viață modern, a alimentației „pe fugă”, bazată pe produse procesate și a nivelului ridicat de stres zilnic care afectează legătura dintre creier și stomac.