Profesorii cer salariile negociate în timpul grevei din 2023

Aceasta a fost principala revendicare a profesorilor și în vara anului 2023, când greva generală din educație era o amenințare gravă pentru situația sfârșitului de an școlar. Tot ceea ce s-a negociat și s-a obținut atunci se aștepta în noul proiect al legii salarizării, dar așa-zisa ofertă de nerefuzat pe care Executivul actual a anunțat-o pentru învățământ a eliminat, de fapt, toate solicitările de atunci ale sindicatelor.

Acesta este motivul pentru care niciuna dintre organizațiile sindicale din acest domeniu nu poate accepta acest proiect, care are din ce în ce mai puține șanse să fie votat și promulgat până la data-limită de 31 august, pentru ca România să poată lua cele 770 de milioane de euro din PNRR.

În anul 2023, la începutul lunii iunie, profesorii amenințau cu înghețarea anului școlar, dacă nu li se rezolvă problema salarizării. Angajații din învățământ au dat o primă palmă membrilor coaliției de la guvernare din acel moment, pe 1 iunie, refuzând o ofertă de majorare a veniturilor, chiar și după ce a fost dată Ordonanță de Urgență de la o zi la alta, pentru o creștere a salariilor. Sindicatele au explicat atunci că Executivul oferea prea puțin din ceea ce au solicitat și amenințau că vor continua protestele.

Profesorii primeau atunci 1.000 de lei la salariu, iar personalul nedidactic din școli 400 de lei, prin OUG. Totuși, criza din educație a fost adâncită de întârzierea răspunsului din partea Executivului și de „declarații nepotrivite, în momente nepotrivite”, a explicat Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”.

Protestatarii din învățământ au fost enervați în a opta zi de grevă, când au văzut că imediat după ce Federația SANITAS a declarat că începe protestele, capii coaliției PNL-PSD au spus că li se vor da bani medicilor și personalului sanitar. Apoi și polițiștii au primit același răspuns, după ce au făcut primul protest demonstrativ, refuzând să intre la lucru. Sindicatele profesorilor au reacționat agresiv la această situație, iar majoritatea a votat continuarea grevei.

O altă problemă ridicată de angajații din educație este legată de încrederea în decidenții politici, mai ales după ce au existat promisiuni nerespectate și legi prorogate la infinit. De altfel, Ordonanța de Urgență pentru majorarea salariilor din educație a fost scrisă cu o viteză atât de mare, încât nu a fost specificată nici măcar sursa de finanțare a sumelor care urmează a fi plătite în plus, până la finalul anului 2023 – situație care se regăsește și astăzi, în calculele făcute de Executiv după unele majorări de venituri solicitate de sindicate și acceptate, dar fără să fie specificată sursa de finanțare pentru majorarea anvelopei salariale.

Membrii sindicatelor din educație au anunțat, în mai 2023, de la începutul protestelor, că nu vor decide liderii când încetează greva, ci se vor hotărî următorii pași în urma votului tuturor membrilor, însă Executivul „a căzut la pace” cu liderii de sindicat, în cele din urmă, salvând anul școlar și examenele finale, după ce a acceptat o soluție de compromis de ambele părți. Astfel, deși profesorii nu au obținut tot ce au solicitat, în iunie 2023 s-a reușit o adevărată revoluție în sistemul de învățământ, cu majorări salariale consistente, acordarea unor bonusuri importante și promisiunea că în viitorul proiect de lege a salarizării, cadrele didactice vor fi poziționate în partea superioară a grilei, pe coeficienți negociați chiar în timpul grevei.

Salariul mediu pe economie, pentru debutanți

Pentru poziționarea în grila de salarizare, profesorii au negociat fără să accepte să cedeze în fața presiunilor Executivului. În prima săptămână din iunie 2023, Guvernul a făcut o încercare de a-i păcăli pe reprezentanții cadrelor didactice, prin introducerea unui articolul de lege care făcea referire la plasarea salariului unui debutant din sistemul de învățământ la nivelul salariului mediu pe economie – așa cum ceruseră sindicatele -, dar care apărea doar în nota de fundamentare a Ordonanței prin care Guvernul ar fi vrut să stingă atunci conflictul de muncă.

Sindicatele din Educație au mai cerut atunci să li se garanteze, prin lege, că veniturile cadrelor didactice vor fi cel puțin egale cu salariul mediu pe economie. „Cerem Guvernului și partidelor aflate la guvernare să-și asume, printr-un act normativ, articolul scos din Legea Învățământului Preuniversitar și care nu a fost inclus nici în textul OUG 53/2023, ci doar în Nota de fundamentare a ordonanței, potrivit căruia salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic. Această atitudine a Guvernului României este interpretată ca o neasumare a Executivului de a aplica principiul menționat mai sus în noua lege a salarizării”, au transmis federațiile sindicale printr-un nou comunicat comun.

S-a promis aplicarea grilei începând din 2026

Această poziționare în grila de salarizare de la nivelul salariului mediu pe economie, în sus, era promisă de Executiv ca fiind aplicabilă peste trei ani – adică acum, începând din 2026, când actualul Guvern efectiv refuză să respecte angajamentele care s-au luat anterior în relația cu profesorii. De altfel, exact această promisiune a stat la baza deciziei de atunci a federațiilor sindicale de a înceta greva și de a nu îngheța anul școlar, chiar dacă nu au fost obținute toate revendicările.

Guvernul de atunci și fostul președinte al României Klaus Iohannis și-au asumat, printr-un act normativ, că salariul profesorului debutant va fi cel puțin egal cu salariul mediu pe economie, în viitoarea lege a salarizării. Pe 7 iunie 2023, Guvernul a anunțat că va adopta un Memorandum pentru creșterile salariale din Educație, dar sindicatele au avertizat de atunci că acesta este un document intern al Executivului, fără nicio valoare sau impact pentru populație, potrivit legii.

Acest Memorandum a fost, totuși, o garanție pe care Executivul a oferit-o profesorilor, pentru încetarea grevei, fiind considerat un pas înainte, pentru că sunt promisiuni legate de creșteri salariale și nu de acordarea unor vouchere compensatorii, așa cum era propunerea inițială, respinsă de protestatari.

Memorandumul a fost adoptat în ședința de Guvern din 8 iunie 2023 și a fost publicat în Monitorul Oficial al României, „pentru a consolida garanțiile guvernamentale privind prioritizarea Educației în viitoarea grilă de salarizare și utilizarea ca sistem de referință a salariului mediu brut pe economie pentru salariul debutantului/asistentului universitar. Garanțiile guvernamentale incluse în Memorandum au fost atunci asumate și la nivelul coaliției de guvernare, „ai căror lideri și le-au însușit în cadrul unui Angajament politic” – a fost mesajul postat simultan pe conturile de Facebook ale celor doi lideri de partide aflate la guvernare, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL).

Toate aceste promisiuni au fost uitate de actualul Executiv și sunt ignorate în continuare, deși negocierile unor sindicate cu un anumit guvern ar trebui să reprezinte o garanție, indiferent care va fi componența Executivului în viitor.

Citește și: Legea salarizării, anunțată de PNL ca finalizată, dar necunoscută de sindicate