Portul Constanța, blocat de cerealele din Ucraina. Cine sunt profitorii
În ultimii ani Portul Constanţa a devenit cel mai mare port de cereale din întreaga Europă, iar războiul din Ucraina l-a transformat într-un obiectiv strategic foarte important. În august și în primele două săptămâni din septembrie, tranzitul de mărfuri ucrainiene a acoperit aproape 10% din exportul total realizat pe aici. În acest interval au plecat la export 320.000 de tone de cereale, semințe oleaginoase și șroturi produse de fermierii din Ucraina, precum și 40.000 de tone de uleiuri vegetale produse în această țară. Aici mai trebuie să adăugăm și producțiile agricole din Republica Moldova care sunt trimise la export tot din Portul Constanța. Totuși, exporturile agricole pe Marea Neagră s-au diminuat în comparație cu alți ani, iar ele mai primesc acum o lovitură după ce Marea Neagră a fost inclusă în categoria zonelor cu risc militar ridicat.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Marfa ucraineană care tranzitează Portul Constanța are ca destinații de export Algeria, Egipt sau Spania în cazul grâului, iar șroturile de floarea-soarelui și rapiță au ca destinație China, potrivit site-ului bursier agriportal.ro. Fermierii români sunt sub presiune pentru că, pe de o parte, au de ramburasat băncilor credite, iar pe de altă parte prețurile scad. Să vândă acum sau să amâne momentul în speranța că prețurile vor mai crește este marea dilemă a momentului. De exemplu, la floarea-soarelui prețul a scăzut în ultima săptămână cu 200 de lei pe tonă, spune Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD) și unul dintre fermierii din județul Călărași.
„Camioanele cu cereale ale fermierilor români stau în port cam 25 de ore la descărcat, pentru că au venit cerealele din Ucraina. Faptul că nu putem da drumul la marfă imediat creează probleme fermierilor noștri. Mulți au credite și sunt nevoiți să vândă repede, dar nu sunt mereu camioane disponibile pentru că stau foarte mult timp blocate în port, așteptând să descarce. Momentul este speculat de cei care cumpără. Producțiile mari, atât de la noi, cât și din Ucraina, aglomerarea portului și preluarea greoaiei a producțiilor din cauza blocajelor și presiunea creditelor sunt un cumul de factori care duce la scăderea prețurilor. Ni se oferă aceleași prețuri ca acum trei ani, dar inputurile s-au scumpit de peste 10 ori. Prețurile oferite acoperă cam la limită costurile, dar noi nu discutăm doar despre costurile de producție. Trebuie să discutăm și de partea de investiții, de dezvoltarea fermei, pentru că noi suntem într-o concurență globală cu ceilalți agricultori. Pentru a fi performanți trebuie să investim în ferme, să investim în procesare. Noi avem doar 23.000 de firme cu profil agricol fiscalizate, iar dintre acestea doar ceva mai mult de jumătate sunt bancabile și asta ne arată că avem probleme”.
Nicu Vasile, președintele PNADD și unul dintre fermierii din județul Călărași
Marea Neagră, inclusă în categoria zonelor cu risc militar ridicat
Camioane vin, preiau marfă, dar rămân foarte mult timp blocate în Portul Constanța. La un moment, nu mai sunt disponibile mijloace de transport și nu se mai cumpără nimic. Fermierii români acuză că Guvernul nu are nicio strategie pentru eliminarea acestui blocaj și ei sunt iar abandonați de autorități. Datele arată o scădere a exporturilor prin Marea Neagră din cauza războiului și asta semnalizează că astăzi costurile logistice foarte ridicate și problemele de la Marea Neagră reprezintă principalele riscuri pentru piață. Aproape întreaga zonă a Mării Negre a fost inclusă în categoria zonelor cu risc militar ridicat. Săptămâna trecută Comitetul Comun pentru Riscuri de Război (Joint War Committee – JWC) a extins lista zonelor cu risc militar ridicat, incluzând aproape întreaga suprafață a Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale Turciei, Georgiei, Bulgariei și României. Proprietarii de nave primesc deja notificări în acest sens din partea cluburilor de asigurare P&I (Protection and Indemnity). Comitetul Comun pentru Riscuri de Război stabilește zonele cu risc ridicat pentru piețele de asigurări maritime reprezentate de Lloyd’s și International Underwriting Association. Includerea unei zone pe această listă nu echivalează, în sine, cu o interdicție a navigației. Totuși, asigurătorii pot solicita o acoperire separată pentru riscurile militare și o primă de asigurare suplimentară pentru navele care intră în astfel de zone. Valoarea acestei prime este stabilită individual, în funcție de navă, rută, asigurător și evaluarea curentă a riscurilor. Actorii din piață anticipează că extinderea listei zonelor desemnate ar putea duce la creșterea costurilor de asigurare pentru cursele prin Marea Neagră și, implicit, ar putea influența tarifele de transport maritim, potrivit publicației ucrainiene en.usm.media.
Suntem cel mai mare exportator de cereale din UE
În noul sezon comercial început în iulie 2026, România a exportat 2,52 milioane de tone de grâu până pe 6 septembrie 2026, dintr-un total european de 4,92 milioane de tone. Față de anul trecut, exporturile României sunt cu 31,9% mai mari, în timp ce UE a vândut cu aproximativ 1% mai puțin. Cele mai mari cantități au ajuns în Arabia Saudită (14,8% din exporturile UE), Algeria (11,9% din exporturile totale) și Nigeria (10,2% din exporturile UE). De asemenea, România a exportat peste 1,2 milioane de tone de orz, cu aproximativ 1% peste anul trecut, dintr-un total de 1,6 milioane de tone, adică aproximativ 75% din tot ce a livrat comunitatea europeană. Cele mai mari cantități au ajuns în Arabia Saudită (53,8% din total), Iordania (19,7%) și Libia (7,9%). Cu livrări de 10,9 milioane de tone către țările terțe, România a fost în anul comercial trecut (2025/2026) pentru al doilea an consecutiv cel mai mare exportator european de cereale. Am fost pe prima poziție la grâu și porumb, iar datele Comisiei Europene arată că țara noastră a livrat cu peste 30% mai mult decât cu un an înainte.
Exporturile din Ucraina vor pune o presiune și mai mare pe porturile românești și căile terestre
Ucraina și România au convenit să întărească cooperarea în domeniul transporturilor și să extindă capacitatea de tranzit pentru mărfurile ucrainene, printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în cadrul Forumului Economic Carpatic care a avut loc în perioada 18-20 septembrie la Bukovel, conform publicației digitale ua.news. Memorandumul se bazează pe o strategie actualizată de dezvoltare a infrastructurii de frontieră dintre cele două țări, care acoperă 17 puncte de trecere, dintre care 10 sunt propuneri complet noi. Documentul prevede modernizarea și dezvoltarea punctelor rutiere de trecere a frontierei și a drumurilor de acces, întărirea legăturilor feroviare, simplificarea procedurilor de control la frontieră și a drumurilor de acces, întărirea legăturilor feroviare, simplificarea procedurilor de control la frontieră și extinderea posibilităților de transbordare a mărfurilor ucrainene în porturile românești. Obiectivul principal este creșterea capacității de tranzit la granița româno-ucraineană și crearea unor rute mai stabile și mai predictibile pentru exporturile ucrainene către Uniunea Europeană și porturile românești. Ruta prin România rămâne extrem de importantă pentru logistica ucraineană în contextul războiului la scară largă, motiv pentru care este esențial să se crească capacitatea de trecere a frontierei și să se stabilească rute stabile și predictibile către UE și porturile românești, a subliniat partea ucraineană.
Portul Constanța, blocat de cerealele din Ucraina. Cine sunt profitorii pic.twitter.com/djDInyr3KK
— Jurnalul (@JurnalulN) September 22, 2026
Rusia își reorientează exporturile de cereale de la Marea Neagră către Marea Baltică
Exportatorii ruși de cereale își redirecționează livrările către Marea Baltică, în special prin porturile țărilor baltice, după ce atacurile dronelor ucrainene în Marea Neagră și Marea Azov i-au obligat să caute rute alternative, potrivit traderilor și analiștilor citați de Reuters. În sezonul de export trecut – din iulie 2025 până în iunie 2026 – Rusia a exportat prin porturile de la Marea Azov și Marea Neagră 46,3 milioane de tone de cereale, ceea ce a reprezentat 90 % din totalul exporturilor maritime de cereale ale Rusiei. Prin porturile rusești de la Marea Baltică au fost expediate doar aproximativ un milion de tone.
Exportatorii ruși iau tot mai mult în considerare posibilitatea de a utiliza porturile din țările baltice, în special cele din Letonia, care este membră a UE și a NATO. Potrivit estimărilor analiștilor și ale comercianților, încă de luna viitoare volumul acestor transporturi ar putea crește brusc.
Arkadij Zločevski, președintele Uniunii Cerealelor din Rusia, estimează că exportul de cereale rusești prin țările baltice ar putea ajunge în acest sezon la 5-6 milioane de tone, iar în cazul în care porturile din Estonia vor fi accesibile – chiar la 10 milioane de tone. Sizov estimează că exportul potențial prin porturile țărilor baltice se va ridica la 200-400 mii tone pe lună. Aceasta reprezintă aproximativ dublul estimării sale privind potențialul terminalelor rusești din zona Mării Baltice. Capacitatea totală de transbordare a cerealelor în cele trei țări baltice depășește 18 milioane de tone pe an, însă aceste terminale gestionează și cereale provenite din alte țări europene. Anterior, țările baltice reprezentau rute importante de export pentru petrolul și îngrășămintele rusești. Cu toate acestea, pe măsură ce relațiile s-au deteriorat, Rusia a început să-și dezvolte propria infrastructură portuară. Când Rusia a devenit unul dintre cei mai importanți actori ai comerțului agricol mondial și cel mai mare exportator de grâu din lume, a construit terminale pentru cereale în porturile Vysotsk și Ust-Luga. Cerealele pot fi, de asemenea, expediate prin porturile din Sankt Petersburg și Kaliningrad. Capacitatea totală a porturilor Federației Ruse din Marea Baltică este estimată la maximum 7 milioane de tone de cereale pe an. În ciuda extinderii acestor capacități, ele nu pot înlocui în totalitate porturile de la Marea Azov și Marea Neagră.
Citește și România, în fața unei policrize. Dumitru Chisăliță: Energia, gazele, motorina, mâncarea și taxele se pot scumpi în lanț
Citește pe Antena3.ro
STENOGRAME. „Să deconspir tot sistemul, inclusiv pe Simion, la final”. Declarație șocantă a lui Călin Georgescu despre liderul AUR
