România scapă de retrogradare, dar S&P lansează un avertisment. Ce arată raportul despre deficit, datorie și economie

România își păstrează ratingul BBB-, ultima treaptă investment grade

Standard & Poor’s a menținut ratingul României la BBB- pentru datoria pe termen lung și A-3 pentru datoria pe termen scurt, iar perspectiva rămâne negativă.

Pentru România, este o decizie importantă deoarece BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O eventuală coborâre sub acest nivel ar însemna intrarea în categoria ratingurilor nerecomandate investițiilor, cunoscută drept „junk”.

Decizia S&P vine într-un moment în care România se confruntă simultan cu un deficit bugetar încă ridicat, o datorie publică în creștere, costuri mari de finanțare, inflație persistentă și o perioadă prelungită de incertitudine politică.

Toate cele trei mari agenții internaționale de rating – S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch Ratings – păstrează în prezent perspectiva negativă pentru România.

Ce a convins S&P să nu retrogradeze România

Unul dintre argumentele importante îl reprezintă continuarea ajustării fiscale în 2026. S&P estimează că deficitul bugetar general va coborî la aproximativ 6,25% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025. Pentru 2027, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, iar pentru 2028 de 5%.

Agenția observă astfel că măsurile de consolidare fiscală au început să producă efecte, chiar dacă dezechilibrele bugetare rămân importante.

Un alt element favorabil este absorbția fondurilor europene. S&P consideră că banii europeni reprezintă un factor esențial pentru investiții și pentru finanțarea economiei românești. În analiza sa anterioară, agenția estima că fondurile europene și investițiile străine directe ar putea acoperi o parte importantă din necesarul de finanțare externă al României în perioada 2026-2027.

Cu alte cuvinte, România are încă acces la o sursă importantă de finanțare care nu pune aceeași presiune asupra datoriei publice precum împrumuturile clasice.

Perspectiva negativă este însă avertismentul cel mai important

Menținerea ratingului nu înseamnă că problemele României au fost rezolvate.

Perspectiva negativă arată că S&P vede în continuare un risc semnificativ ca situația fiscală să se deterioreze sau ca măsurile de reducere a deficitului să nu fie continuate.

Un punct esențial îl reprezintă bugetele pentru 2027 și 2028.

Agenția pornește de la premisa că România va reuși să formeze un guvern capabil să adopte și să pună în aplicare un plan bugetar credibil. În cazul în care negocierile politice se prelungesc, iar blocajul instituțional împiedică măsurile de reducere a deficitului, riscul unei retrogradări ar crește.

S&P a avertizat în mod repetat că o abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală poate duce la reducerea ratingului. În evaluarea sa din aprilie, agenția arăta că perspectiva negativă reflectă tocmai riscurile de implementare a consolidării finanțelor publice.

Economia României ar putea scădea în 2026

Consolidarea fiscală are însă și un cost economic. S&P estimează o contracție a economiei României de aproximativ 0,5% în 2026, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului, al inflației ridicate și al scăderii puterii de cumpărare.

Pentru 2027, agenția anticipează o revenire a economiei și o creștere de aproximativ 2,25%.

Fondurile europene și investițiile sunt așteptate să joace un rol important în această revenire. S&P a indicat anterior că investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă unul dintre principalii factori care pot compensa efectele negative ale consolidării fiscale asupra consumului.

Datoria publică și dobânzile rămân o problemă

Unul dintre cele mai importante avertismente din analiza S&P vizează evoluția datoriei publice. Chiar dacă deficitul bugetar este așteptat să scadă, datoria publică netă ar urma să ajungă în jurul nivelului de 60% din PIB în 2027.

În plus, România trebuie să suporte costuri tot mai mari cu dobânzile. În evaluarea sa publicată anterior, S&P estima că factura cu dobânzile ar putea urca de la puțin peste 2% din PIB în 2024 la aproximativ 2,9% în 2026 și 3,4% în 2028.

Aceasta este una dintre marile provocări pentru buget: chiar dacă statul reușește să reducă deficitul primar, o parte tot mai importantă din resurse poate fi absorbită de plata dobânzilor la datoria acumulată.

Inflația rămâne ridicată, iar BNR are mai puțin spațiu pentru reducerea dobânzilor

S&P atrage atenția și asupra inflației. Pentru 2026, agenția estimează o inflație medie de aproximativ 8,3%, iar revenirea inflației în intervalul urmărit de Banca Națională a României este așteptată abia în 2028.

Inflația ridicată complică și politica monetară. Presiunile asupra prețurilor și cursului de schimb limitează spațiul BNR pentru reduceri rapide ale dobânzii de politică monetară.

Pentru populație și companii, acest lucru înseamnă că finanțarea poate rămâne scumpă mai mult timp, în timp ce statul trebuie, la rândul său, să se împrumute la costuri ridicate.

S&P, Fitch și Moody’s transmit același semnal

România se află într-o situație neobișnuit de sensibilă: cele trei mari agenții de rating au asociat calificativului suveran o perspectivă negativă.

Fitch a menținut în iulie ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody’s a păstrat în august propriul calificativ și aceeași perspectivă. S&P a confirmat acum ratingul BBB-/A-3 și perspectiva negativă.

Mesajul comun este că măsurile de consolidare fiscală sunt urmărite atent, iar rezultatele din 2026 trebuie transformate într-un plan credibil pentru anii următori.

Următorul examen va fi în 2027

Toate cele trei mari agenții de rating au atras atenția asupra nivelului ridicat al deficitului și datoriei și asupra necesității continuării ajustării bugetare.

Băncile de investiții avertizaseră chiar înaintea deciziei S&P că menținerea ratingului în această toamnă nu înseamnă automat că riscul unei retrogradări a dispărut.

Citi avea ca scenariu de bază păstrarea României în categoria recomandată investițiilor la evaluarea S&P din 2 octombrie, dar vedea un risc mai ridicat de retrogradare în primul trimestru din 2027 dacă procesul de consolidare fiscală încetinește.

Fitch a transmis la rândul său că instabilitatea politică poate afecta eforturile de reducere a deficitului după 2026.

Ce înseamnă evitarea ratingului „junk”

Păstrarea ratingului recomandat investițiilor este importantă în primul rând pentru finanțarea statului.

O parte dintre marii investitori instituționali au reguli care limitează expunerea la obligațiuni aflate în categoria speculativă. Pierderea calificativului „investment grade” la mai multe agenții poate reduce baza de investitori și poate crește presiunea asupra randamentelor cerute României pentru a se împrumuta.

România are deja un necesar mare de finanțare, iar necesarul brut de finanțare depășește 10% din PIB, în condițiile în care costurile cu dobânzile au crescut.