Legea „Sfânta Sofia”: Gigi Becali vrea biserici fără avize de mediu

După ce biserica ridicată de familia lui Gigi Becali într-o arie Natura 2000 de la malul Lacului Techirghiol a ajuns în centrul unui scandal cu autoritățile de mediu – cu amenzi, procese și, în cele din urmă, cu demontarea construcției -, latifundiarul din Pipera vrea acum să schimbe legislația. Un proiect depus, luni, la Parlament, de deputatul neafiliat propune o derogare importantă de la procedurile obișnuite de autorizare, în cazul construirii unor lăcașuri de cult de mici dimensiuni. Mai exact, bisericile de cel mult 130 de metri pătrați ar putea fi ridicate, în mediul rural, inclusiv în interiorul ariilor naturale protejate, printr-o procedură simplificată de notificare, fără avize și studii de impact asupra mediului. Becali susține că măsura este necesară pentru „exercitarea libertății religioase”.

Propunerea legislativă pusă pe masa senatorilor, la începutul acestei săptămâni, de Gigi Becali modifică art. 294 din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026), prin introducerea unei noi categorii de construcții care ar putea beneficia de procedura simplificată de notificare.

Este vorba despre construcțiile noi cu destinația exclusivă de lăcaș de cult și cu o suprafață construită desfășurată de maximum 130 mp. Acestea trebuie să fie realizate la solicitarea sau cu acordul expres al unei unități de cult aparținând unui cult recunoscut potrivit Legii nr. 489/2006.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Extinderea procedurii simplificate și în zonele cu protecție specială

Regula ar urma să se aplice „în mediul rural, atât în intravilan, cât și în extravilan”, însă proiectul permite amplasarea unor astfel de construcții „inclusiv în perimetrul ariilor naturale protejate, pe terenuri proprietate privată și/sau de obște, pe locuri deja sfințite de către înalții ierarhi pentru ridicarea lăcașurilor de cult”.

Așadar, nu este vorba doar despre o „simplificare a birocrației” pentru construcțiile religioase în sate, așa cum spune inițiatorul, în expunerea de motive, din moment ce una dintre cele mai importante modificări este tocmai extinderea procedurii în aceste zone care beneficiază de protecție specială pentru conservarea naturii.

130 mp pentru biserici, față de 150 mp pentru locuințe

Unul dintre argumentele invocate de autorul propunerii comparația cu regulile deja existente.

Potrivit acestuia, actualul Cod permite deja notificarea pentru construirea unor locuințe unifamiliale cu suprafața construită desfășurată de până la 150 mp în mediul rural, așa că nu ar exista un motiv să nu permită același lucru și unei mici construcții destinate exclusiv activității religioase.

„Dacă o locuință privată de 150 mp poate beneficia de procedura simplificată”, susține inițiatorul, ar exista o justificare obiectivă ca un lăcaș de cult de maximum 130 mp să beneficieze de un mecanism similar, această limită fiind prezentată și ca o măsură menită să împiedice folosirea procedurii pentru proiecte religioase de mari dimensiuni.

În expunerea de motive se subliniază însă că simplificarea procedurii nu ar însemna renunțarea la cerințele tehnice.

„Stabilitatea și rezistența construcției, securitatea la incendiu, siguranța utilizatorilor și celelalte cerințe fundamentale rămân obligatorii.

Prin urmare, ceea ce se simplifică este circuitul administrativ, nu standardul tehnic al construcției. Interesul public privind siguranța persoanelor și calitatea construcțiilor rămâne protejat.

Destinația exclusivă de cult și acordul unei unități de cult reprezintă garanții împotriva abuzului”, se arată în document. 

Mai mult, prin instituirea condiției ca solicitarea să vină de la un cult recunoscut, nu va putea fi declarată biserică orice fel de construcție.

„Prin această condiționare se instituie un filtru juridic și instituțional obiectiv. Nu vor putea beneficia de procedură locuințe, spații comerciale, structuri turistice ori alte construcții prezentate artificial ca având destinație religioasă”, susține autorul proiectului, în expunerea de motive.

Facilitatea ar urma să fie disponibilă tuturor cultelor recunoscute care îndeplinesc aceleași condiții privind destinația, dimensiunea construcției și acordul unității de cult, nu doar pentru Biserica Ortodoxă Română.

Ținta reală: ocolirea avizelor de mediu, în ariile naturale protejate

Cea mai importantă schimbare nu este însă suprafața de 130 mp, ci că procedura ar putea fi folosită și în interiorul ariilor naturale protejate.

Proiectul prevede că amplasarea într-o astfel de zonă nu poate constitui, prin ea însăși, motiv pentru respingerea notificării. În plus, pentru construcțiile care intră în această categorie nu ar mai exista obligația de a solicita, în mod repetat, punctul de vedere al administratorului ariei protejate la fiecare etapă procedurală.

Prin derogare de la regulile actuale, în cazul acestor construcții, situarea imobilului în perimetrul unei arii naturale protejate „nu constituie, prin ea însăși, motiv de respingere a notificării, nu determină obligația obținerii repetate, în fiecare etapă a procedurii, a avizului administratorului ariei naturale protejate și nici obligația efectuării evaluării adecvate, a evaluării impactului asupra mediului ori a întocmirii altor studii de mediu”, stipulează proiectul de lege.

Practic, prin acest proiect, omul de afaceri propune nici mai mult, nici mai puțin decât eliminarea obligației de a obține în mod repetat avizul administratorului ariei naturale protejate și a unor evaluări și studii de mediu.

Inițiatorul proiectului susține că această schimbare substanțială de procedură nu înseamnă dispariția protecției mediului în ansamblu, ci eliminarea anumitor mecanisme care ajung să fie aplicate automat, fără ca impactul concret al unei construcții mici să fie analizat proporțional cu riscul.

„Scopul inițiativei nu este eliminarea protecției mediului. Scopul este eliminarea automatismelor și a formalităților disproporționate.

Există o diferență fundamentală între protejarea efectivă a habitatelor și speciilor și multiplicarea unor avize, studii și proceduri administrative fără raportare la impactul concret al proiectului.

Protecția reală a naturii trebuie să se bazeze pe riscul real al proiectului, nu numai pe o prezumție derivată din poziția geografică a terenului”, conform expunerii de motive.  

Dacă amplasamentul și caracteristicile relevante pentru protecția naturii nu se schimbă, obligația de avizare repetată ar genera costuri, întârzieri și repetarea unor evaluări deja făcute, susține inițiatorul.

„Natura și viața monahală nu sunt valori aflate în opoziție”

Măsura  propusă este justificată și prin „protejarea libertății religioase” și „tradiția monahală românească”.

Numeroase comunități de călugări s-au retras, de-a lungul timpului, în păduri, munți, văi izolate și alte zone greu accesibile, susține inițiatorul, invocând sihăstriile și așezămintele religioase construite în zona montană. 

Un exemplu concret este cel al Peisajului Monahal Vânători-Neamț, înscris în 2026 pe Lista UNESCO, care se află în Parcul Natural Vânători-Neamț și se suprapune inclusiv cu două situri Natura 2000.

„Natura și viața monahală nu sunt valori aflate în opoziție prin definiție. Prezența unui lăcaș de cult de mici dimensiuni într-un cadru natural nu trebuie analizată pornind de la prezumția că interesul religios și interesul privind conservarea naturii se exclud reciproc. Istoria României demonstrează contrariul. (…) Numeroase vetre sihăstrești și monahale românești sunt atestate cu sute de ani înaintea apariției sistemului modern de arii naturale protejate”, conform documentului care însoțește proiectul.

Gigi Becali invocă și Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Potrivit expunerii de motive, cultele recunoscute au statut de persoane juridice de utilitate publică, iar legea permite inclusiv acordarea de sprijin material pentru construirea unor noi lăcașuri de cult. În această logică, simplificarea procedurii de ridicare a bisericilor și a altor lăcașuri de cult ar reprezenta, de fapt, „o măsură prin care statul facilitează exercitarea efectivă a libertății religioase”.

Citește și: Gigi Becali, în mijlocul unui scandal uriaș. Construiește o biserică într-o zonă protejată la Techirghiol | Jurnalul

Scandalul generat de biserica familiei Becali, de la Lacul Techirghiol

Culmea coincidenței, acest proiect de lege apare într-un moment în care familia lui Gigi Becali este implicată într-un scandal exact pe tema construcției unui lăcaș de cult într-o zonă naturală protejată.

În urmă cu doi ani și jumătate, pe terenul familiei Becali de lângă Lacul Techirghiol a început construirea unei biserici din lemn, denumită „Sfânta Sofia”, în memoria bunicii lui Gigi Becali. Terenul se află în situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol, iar autoritățile de mediu au constatat că lucrările au fost începute fără avizele de mediu necesare.

Primăria din Tuzla nu a dat autorizație de construcție, iar Consiliul Judetean Constanța l-a amendat pe Becali cu 11.000 de lei. Inspectoratul de Stat în Construcții și Garda de Mediu au constatat, de asemenea, că lucrările nu sunt autorizate și au aplicat amenzi de 7.000, respectiv 31.000 de lei. Mai mult, autoritățile au dispus oprirea lucrărilor și readucerea terenului la starea inițială. Garda de Mediu a sesizat și Parchetul în legătură cu lucrările efectuate în zona protejată.

În septembrie 2026, familia lui Becali a pierdut procesul prin care a contestat amenda și biserica din lemn a fost demontată bucată cu bucată, omul de afaceri anunțând că intenționează să o relocheze. 

Însă se pare că nu a renunțat de tot la idee. Conform informațiilor apărute în presa sportivă, în locul bisericii demontate, Becali intenționează să amenajeze o capelă în jurul altarului rămas pe amplasamentul de lângă Lacul Techirghiol, astfel încât acesta să fie protejat.