Ronaldo vrea să se întoarcă la naționala Portugaliei, dar îl atacă pe selecționer: „Și-a încălcat cuvântul de două ori”

După ce a părăsit cantonamentul, căpitanul Portugaliei, CR7 (41 de ani) a emis o declarație în care a vorbit despre „trădările” lui Jorge Jesus (72 de ani) și și-a cerut scuze coechipierilor și fanilor săi. Și a redeschis ușile…

După furtuna care a cuprins Portugalia în ultimele zile, Ronaldo încearcă să restabilească calmul. O face printr-o declarație în care oferă versiunea sa a evenimentelor – explicând dubla „trădare” a lui Jorge Jesus ca motiv pentru abandonarea cantonamentului echipei naționale de la Copenhaga înainte de meciul din Danemarca – dar cerându-și și scuze coechipierilor și fanilor săi.

Ronaldo a dezvăluit detalii care sunt anterioare episodului danez, dar care completează scenariul: la scurt timp după eliminarea de la Campionatul Mondial din 2026, CR7 fusese pe punctul de a-și lua rămas bun de la echipa națională, redactând chiar o scrisoare de adio fanilor portughezi, doar pentru a ceda ulterior cerințelor Federației Portugheze de Fotbal (FPF), care insistase să rămână și îi ceruse și părerea despre Jorge Jesus, o alegere susținută de Ronaldo.

Într-o întâlnire de după numirea oficială a antrenorului, Jorge Jesus „mi-a spus că se bazează pe mine și că prezența mea era esențială pentru proiectul său, că voi juca primele și ultimele meciuri și că, din motive fizice, va face întotdeauna trei sau patru schimbări pe meci. Cu acea ocazie, mi-a sugerat să nu plec cu echipa națională pentru Norvegia și Danemarca. Dar am refuzat: privilegiul de a rămâne în Portugalia nu ar fi fost un exemplu bun. În cele din urmă, antrenorul a fost de acord cu analiza mea. Simão Coutinho, directorul sportiv al lui Al Nassr, a participat la această conversație”.

Și până aici, totul bine: „Am jucat meciul de pe Alvalade și, în ciuda schimbării, nu am avut nicio problemă. I-am înmânat personal banderola de căpitan lui Bruno Fernandes, departe de a-mi imagina că va fi ultimul meu pas ca sportiv și căpitan al echipei naționale. Important în acea zi, pentru mine, a fost victoria noastră. A câștiga este întotdeauna frumos, în Portugalia și cu atât mai mult pentru țara mea”.

Meciul discordiei

„La prânz, în ziua meciului din Norvegia”, continuă declarația, „un asistent al antrenorului echipei naționale s-a apropiat de masa unde mânca grupul și m-a informat că antrenorul vrea să vorbească cu mine. Spre surprinderea mea, antrenorul m-a întrebat dacă am chef să joc 30 de minute. Această cerere era în afara programului meu de recuperare și antrenament – întrucât urma să joc abia pe 4 pe stadionul Dragão – dar, bineînțeles, am spus da. Mi-a răspuns că trebuie să fiu pregătit pentru că urma să joc 30 de minute. Restul e istorie. M-am încălzit după pauză, am privit cum trec minutele și nu am fost chemat pe teren. Antrenorul își încălcase promisiunea. La sfârșitul meciului, am vrut doar ca totul să se termine cu o victorie și să fiu singur. Nu m-am dus să salut fanii. O greșeală care este în întregime vina mea și care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Îmi cer scuze portughezilor care ne-au susținut atât de intens, îmi cer scuze fanilor și îmi cer scuze celor care, deși nu sunt portughezi, s-ar fi putut duce acolo să mă vadă și că m-aș fi putut dezamăgi”.

Clarificarea: „După 48 de ore, am avut o conversație: eu, antrenorul și Simão Coutinho, deoarece el a fost cel care a urmărit conversațiile noastre din august. A fost un moment profund și foarte sincer, fără filtre. Am convenit că există o singură modalitate de a închide această «situație»: ca antrenorul să repete în sala de presă ceea ce tocmai îmi spusese”.

Promisiuni încălcate

„La cererea antrenorului, a avut loc o videoconferință între el, Simão Coutinho și Tiago Craveiro pentru a rezuma cele discutate. A fost redactat un scurt document, pe care l-am validat personal și, cu autorizația mea, a fost predat antrenorului, așa cum a solicitat. Acestea sunt punctele convenite:

1. I-am propus personal lui Cristiano un plan pentru acest sezon, cu echipa națională, fără a implica pe nimeni altcineva. A fost o conversație lungă și fructuoasă.

2. Știu cât de mult trăiește și iubește echipa națională și importanța pe care o are în lume și, cu atât mai mult, importanța și influența pozitivă pe care le-a avut asupra echipei naționale timp de 24 de ani consecutivi.”

3. Planul pe care i l-am propus lui Cristiano a fost acceptat.

4. Nu mi-a pus niciodată la îndoială deciziile. A fost exemplar, loial și profesionist.

5. Meciul împotriva Norvegiei nu a fost inclus în planul pe care i l-am schițat. Cu toate acestea, am crezut că și-a revenit fizic după primul meci și l-am avertizat că s-ar putea să fie nevoie să-l folosesc. Cristiano a fost de acord. 6. Am făcut o greșeală încălzind un jucător de calibrul lui Pelé sau Maradona și apoi neaducându-l în meci. Dacă ar fi fost astăzi, nu aș fi făcut-o.

7. În concluzie: Îl vreau pe Cristiano la echipa națională. De fapt, nu-l vreau puțin, îl vreau mult. Din fericire, și el crede în mine. A crezut în Al Nassr și crede și în echipa națională.

8. Despre faptul că nu i-am salutat pe fani. Am vorbit deja despre asta. Un jucător care a jucat peste 230 de meciuri pentru echipa națională nu primește lecții de la mine despre dragostea lui pentru Portugalia. A fost un moment de frustrare care nu șterge nimic. Este jucătorul care dă cele mai multe autografe, își face cele mai multe selfie-uri și le arată fanilor cea mai multă afecțiune. Nu creăm probleme acolo unde nu sunt. Când nu suntem fericiți, reacționăm. Asta e tot.

Răsturnarea de situație

„Și totuși, conferința de presă a decurs cum știți: atitudinea antrenorului nu a avut nicio legătură cu întâlnirea noastră. Am auzit expresii și o agresivitate pe care cred că nu le meritam, o atitudine de „vreau, pot și eu conduc” pe care nu mi-o arătase nici pe departe în privat cu o zi înainte. Era a doua oară când își încălca cuvântul. Am decis să plec de la retragere, fără să aștept o altă promisiune încălcată. Pentru mine, adevărul rămâne cel mai important lucru în relațiile interpersonale. Oricât de dureros ar fi, vreau să mi se spună adevărul. Niciodată, în aproape 25 de ani de carieră, nu m-am amestecat în nicio decizie tehnică sau tactică a unui antrenor sau manager de echipă națională. Accept, la bine și la rău, orice îmi propun. Respect decizia și, când nu se țin de cuvânt, simt că locul meu nu este acolo. De asemenea, le datorez scuze coechipierilor mei pentru că au părăsit cantonamentul. În ciuda încălcării totale a încrederii acordate cuvântului antrenorului echipei naționale, după cum poate atesta oricine a fost martor la aceste conversații, nu ar fi trebuit să fac asta. Responsabilitatea îmi aparține exclusiv. Îmi cer încă o dată scuze poporului portughez, dar încălcarea cuvântului meu a avut un impact semnificativ asupra mea. Am înțeles că, din acel moment, șederea mea nu va face decât să dăuneze echipei și am făcut ceea ce am spus întotdeauna că voi face dacă nu mă voi simți util: mi-am făcut bagajele și am plecat”, a mai precizat lusitanul.

Ce urmează

„Consecințele acțiunilor mele trebuie evaluate și sancționate de Federația Portugheză de Fotbal. Cred că pedeapsa nu ar trebui atenuată. Nu sunt orice jucător; sunt căpitanul echipei, iar acesta este un factor agravant. Mi-am cerut deja scuze, dar știu că acțiunile au consecințe. Oricine lucrează în fotbal, ca mine, știe că, indiferent de statutul individual, regulile sunt aceleași pentru toată lumea. În acest sens, am auzit multe despre meciurile de rămas bun, despre faptul că merit un rămas bun demn și că Federația vrea să-mi ofere această oportunitate. În viață, am învățat, adesea flămând și fără nimic de mâncare, că nimeni nu dă nimic gratuit nimănui. Pot promite tuturor fanilor mei, desigur, și în special tuturor portughezilor, că vom juca unul sau mai multe meciuri de rămas bun; va fi timp pentru asta. Dar când mă gândesc la echipa națională, la ce mă gândesc cu adevărat este la competiție. La asta m-am gândit în ziua în care am primit vestea morții tatălui meu. Eram în cantonament cu echipa națională și am decis să rămân acolo până la următoarea… Am făcut pentru țară ceea ce n-aș fi făcut niciodată pentru niciun club. Prin urmare, dacă voi fi bine fizic, dacă voi juca pentru clubul meu, după ce voi executa suspendarea care mi se va da, voi fi disponibil, așa cum am fost întotdeauna, să concurez și să câștig cu echipa noastră națională. Acesta este, credeți-mă, purul adevăr”.