Haos legislativ în Parlament pe tema drogurilor. Un proiect vrea dezincriminarea și transformarea în contravenții. Altele, dimpotrivă, cer pedepse mai mari și doar cu executare

Parlamentul României dezbate, în această perioadă, trei proiecte de lege care vizează același fenomen infracțional, dar cu viziuni diametral opuse. Este vorba despre traficul și mai ales despre consumul ilicit de droguri de risc și de mare risc. Este de notorietate proiectul legislativ inițiat de senatoarea ex-PSD Victoria Stoiciu, care propune, nici mai mult, nici mai putin, decât dezincriminarea deținerii de droguri de risc și de mare risc pentru consum propriu și sancționarea acestor fapte doar cu amendă, în loc de ani grei de pușcărie. Coinițiatorul Daniel Fenechiu și-a retras semnătura de pe proiect, iar CES a emis două avize. Unul negativ, al reprezentanților patronatelor și sindicatelor, dar și unul pozitiv, al ONG-urilor reprezentate. În acest timp, patru parlamentari de Opoziție au depus un alt proiect de lege prin care se propune, în sens diametral opus, majorarea pedepselor cu închisoarea pentru traficul de droguri de risc și de mare risc, precum și definirea în lege a noțiunii trafic de droguri în scop comercial. Proiect care a fost, însă, respins de Senat. Un al treilea proiect, inițiat de un senator AUR, vrea creșterea exponențială a pedepselor atât pentru traficul de droguri, cât și pentru consumul ilicit de droguri, dar și eliminarea posibilității ca, pentru astfel de infracțiuni, instanțele să dea pedepse neprivative de libertate sau să amâne aplicarea pedepsei. Și această inițiativă a fost respinsă, la vot, de Senat. Urmează să se pronunțe Camera Deputaților, care este for decizional.

Luna trecută, Jurnalul a dezvăluit că în Parlamentul României a fost înregistrată o controversată propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru modificarea articolului 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României. Acest proiect a fost depus la Senatul României, în data de 5 octombrie 2026, sub semnătura fostei deputate PSD Victoria Stoiciu, demisionată din grupul social-democrat în săptămâna în care Guvernul Bolojan a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură. Victoria Stoiciu activează, în prezent, în grupul parlamentar al senatorilor neafiliați.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

După ce acest demers legislativ a ajuns în spațiul public, au avut loc trei episoade interesante, susținute prin documente. Primul episod constă în adresa din 12 octombrie 2026, înaintată Biroului Permanent al Senatului, de către senatorul PNL Daniel Fenechiu. Acesta figura, inițial, drept coinițiator al acestui proiect de lege, alături de Vitoria Stoiciu și de senatorul USR Cristian Ghinea. Numai că, la 12 octombrie, Daniel Fenechiu a solicitat, prin documentul amintit, retragerea semnăturii sale în calitate de coinițiator al acestei propuneri legislative.

Patronatele și sindicatele din CES se opun

Mult mai consistent este, însă, al doilea document apărut ulterior dezbaterii în spațiul public al acestei inițiative. Este vorba despre avizul adoptat de către Consiliul Economic și Social (CES), care, de altfel, până la această oră, este și singura instituție avizatoare care s-a exprimat cu privire la inițiativa legislativă a Victoriei Stoiciu.

Citește și. Introducerea și scoaterea din țară de droguri de mare risc, de la 20 de ani de pușcărie, transformată în contravenție, sancționată cu 3.500 de lei amendă |

Document CES conține, în fapt, două avize contradictorii. Pe de o parte, la data de 26 octombrie 2026, reprezentanții părții patronale și reprezentanții părții sindicale din CES au votat pentru avizarea negativă a proiectului de lege al Victoriei Stoiciu, reținând că propunerea legislativă „transformă în contravenții activitățile de cultivare producere, fabricare, preparare, cumpărare și deținere atât a drogurilor de risc, cât și a drogurilor de mare risc pentru consum propriu, fără drept, fapte care, în prezent, sunt pedepsite cu închisoarea”.

CES, prin partea sindicală și cea patronală, constată că proiectul nu definește consumul propriu și nici nu stabilește o anumită cantitate, iar înlocuirea cu o pedeapsă mai blândă a acestor fapte (amendă, în loc de închisoare) „nu poate conduce decât la a încuraja consumul și, ca atare, la o escaladare a fenomenului infracțional de acest tip”.

Potrivit aceluiași aviz, „același tratament se propune și pentru importul sau exportul de droguri de risc și de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile asumate de România la nivel internațional în ceea ce privește incriminarea obligatorie ca infracțiuni a acestor tipuri de activități”.

ONG-urile sunt de acord cu ideea

Surprinzător sau nu, reprezentanții fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile din cadrul Consiliului Economic și Social au votat, cu același prilej, pentru avizarea favorabilă a proiectului de lege al Victoriei Stoiciu, însă cu unele observații.

Spre exemplu, se susține că „ideea transformării deținerii de substanțe interzise (droguri de risc și droguri de mare risc) în scopul consumului propriu din infracțiune în contravenție este o măsură benefică”. Există însă în opinia ONG-iștilor din CES, un impediment, anume că „este o măsură incompletă, deoarece nu prezintă cantitatea maximă din fiecare substanță interzisă ce se poate considera «pentru consum propriu»”.

Mai mult, aceiași reprezentanți ai CES care au avizat favorabil legea arată că „amenzile propuse, raportate valoarea de piață a drogurilor, nu sunt suficient de descurajante, acestea trebuind a fi stabilite la de la 20 la 50 de ori valoarea de piață a cantității maxime considerate a fi «pentru consum propriu»”.

Valoarea de piață, invocată în acest document, este abstractă, în acest caz, deoarece, ca orice produs ilegal, nu are o valoare oficială de piață la care statul să se raporteze atunci când stabilește un regim sancționator cu amendă.

Amendă, în loc de 20 de ani de pușcărie

Reamintim că Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevede, la articolul 3, că introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă faptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa prevăzută este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Proiectul de lege al Victoriei Stoiciu dorește să introducă un nou alineat la acest articol, conform căruia „introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, în vederea consumului propriu, constituie (doar – n.red.) contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.500 la 2.000 de lei”. Iar „dacă faptele prevăzute mai sus privesc droguri de mare risc, amenda este de la 2.000 la 3.500 de lei”. Adică 20 de ani de închisoare se transformă, în baza acestui proiect depus la Senat, în amendă de 3.500 de lei.

Actuala formă a legii prevede, de asemenea, la articolul 4: „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau distribuirea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”, iar „dacă faptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani”.

Victoria Stoiciu propune modificarea acestor prevederi, în sensul pedepsirii cu amendă contravențională de la 1.000 de lei la 2.000 de lei în cazul drogurilor de risc și cu amendă de la 1.500 de lei la 3.000 de lei în cazul drogurilor de mare risc.

Dezincriminare pentru punerea la dispoziție a locației pentru consum

Mai departe, proiectul de lege propune să nu mai constituie infracțiuni punerea la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, dacă aceste spații sunt special amenajate în cadrul unităților sanitare.

Nici tolerarea consumului de droguri în aceste spații nu ar mai constitui infracțiune, dacă legea trece de votul Parlamentului, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Adică, dacă sunt autorizate de DSP pentru prevenirea supradozelor și pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, prin supraveghere consumului”.

„Beneficiarii sunt persoane care au împlinit vârsta de 18 ani și care au calitatea de consumator dependent, stabilită printr-un diagnostic de dependență”, se arată în acest proiect de act normativ.

Textul creează și o situație juridică dificil de explicat practic. Consumatorul dependent trebuie să vină la centrul medical cu propriile droguri, deoarece unitatea nu i le poate furniza.

Odată intrat în spațiul autorizat, deținerea substanței nu mai constituie contravenție. Dar până să ajungă acolo, persoana transportă drogul pe stradă, iar această deținere rămâne contravenție.

Proiectul nu introduce o excepție pentru deplasarea către centrul de consum supravegheat și nici un prag cantitativ special.

Un proiect separat propune aplicarea pedepsei maxime

Dacă Victoria Stoiciu, susținută, la acest moment, de Cristian Ghinea, vrea să dezincrimineze ca infracțiune aceste fapte, alți parlamentari vin cu proiecte de lege ce intenționează a reglementa exact opusul. Acesta este cazul inițiativei legislative PLX 339/2025, aparținând deputatei neafiliate Raisa Enachi, deputatei SOS România Ana Marcela Baș și senatorului PACE Cristian Bem.

Aceștia arată că, potrivit actualei forme a Legii nr. 143/2000, faptele de trafic de droguri de risc se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 15 ani, iar cele privind traficul de droguri de mare risc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, dar că, în ciuda acestor pedepse, instanțele au întâmpinat dificultăți în aplicarea acestor dispoziții, existând cazuri în care inculpații implicați în rețele de trafic organizat au fost tratați similar cu cei care posedau substanțele pentru consum propriu.

„Pentru a aborda aceste probleme, se propune completarea articolului 2, care să clarifice faptul că traficul în scop comercial, indiferent de tipul drogului – de risc sau de mare risc -, trebuie sancționat la nivelul maxim prevăzut de lege. Această măsură ar contribui la descurajarea rețelelor infracționale, la întărirea protecției legale împotriva traficului ilicit și la aplicarea unitară a sancțiunii”, susțin inițiatorii acestei propuneri legislative.

Soluția nu a beneficiat, însă, de sprijin. Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul, cum de altfel a făcut-o și Consiliul Legislativ. Iar Guvernul, condus la acel moment de Ilie Bolojan, a emis un punct de vedere prin care a anunțat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Până și CSM s-a exprimat împotriva acestor măsuri.

La data de 29 septembrie 2026, Senatul României a respins adoptarea legii, la vot, după care, la 6 octombrie 2026, inițiativa a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Aici, până pe data de 28 octombrie, Comisia Juridică și Comisia pentru Apărare ar fi trebuit să prezinte raportul. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Un senator vine cu alt proiect, prin care se elimină aplicarea unor pedepse neprivative de libertate pentru astfel de fapte

Există, de asemenea, o a treia inițiativă legislativă care vizează acest domeniu. Este vorba despre PLX 353/2026, aparținând senatorului AUR Corneliu Negru, care dorește să modifice Legea 143/2000, în sensul adoptării unor „măsuri corective care să cuprindă un cuantum al pedepselor care să fie de natură a descuraja potențialii infractori și grupuri infracționale, eliminarea posibilității aplicării unor măsuri corective neprivative de libertate sau a măsurilor de nepedepsire a infracțiunilor din sfera traficului de droguri, precum și crearea posibilității aplicării unor măsuri corective de pedepsire a consumatorilor de droguri”.

Pe contrasensul total al inițiativei Victoriei Stoiciu, proiectul lui Corneliu Negru prevede că producerea, cultivarea, fabricarea, extragerea, prepararea, transformarea, obținerea, punerea în vânzare, distribuirea, livrarea cu orice titlu, transmiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea unei cantități mai mari de 1 gram, fără drept, de droguri de risc se pedepsesc cu închisoarea de la 5 la 15 ani. Dacă sunt droguri de mare risc, pedeapsa propusă este cuprinsă între 10 și 20 de ani de închisoare.

Cu închisoarea de la 10 la 15 ani, respectiv de la 15 la 25 de ani, se pedepsește, potrivit acestei inițiative, introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul și exportul de droguri de risc și de droguri de mare risc, fără drept. Mai mult, punerea la dispoziție, cu știință, a unei locuințe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat în care are acces publicul pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în aceste locuri ar urma, conform acestei propuneri, să fie pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Proiectul mai prevede că nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și nici suspendarea executării pedepsei privative de libertate. Iar acestea sunt doar câteva prevederi ale acestei inițiative legislative.

Ei bine, CSM a anunțat că nu este necesară emiterea unui aviz propriu, dar a transmis doar un punct de vedere în care precizează că nu susține adoptarea proiectului de lege. Consiliul Economic și Social a avizat legea negativ. Doar Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, dar cu observații.

La data de 27 aprilie 2026, legea în discuție a picat, la vot, în Senat, în prezent ea aflându-se la Camera Deputaților, care este for decizional. Aici, s-a primit punctul de vedere al Guvernului Bolojan, care anunță că nu susține adoptarea proiectului de act normativ. Iar Comisia pentru Sănătate, Comisia Juridică și Comisia pentru Apărare au transmis Plenului un raport comun final de respingere. Legea urmează să intre la votul final.