Directorii de şcoli, obligaţi să muncească 8 ore în plus pe zi, fără plată

Liderii sindicatelor au calculat un timp de lucru suplimentar între două și opt ore pe zi pentru fiecare profesor sau director de unitate de învățământ, doar pentru birocratizarea excesivă a învățământului preuniversitar, adică ore neplătite, dar obligatorii, deși digitalizarea ar fi putut rezolva peste 80% din aceste probleme. Unele documente se cer de mai multe ori, unele comisii se pot comasa, dar sistemul de educație s-a încărcat, de la un an la altul cu cerințe suplimentare, în defavoarea actului didactic, în timp ce toate solicitările de debirocratizare venite din partea sindicatelor au fost ignorate de guvernele din ultimii ani. Pentru prima oară, Ministerul Educației a cerut o evaluare a acestei situații și promite debirocratizarea sistemului.

Un profesor e obligat să muncească cel puțin două ore în plus pe zi, pentru a completa „hârtii inutile”, iar un director ajunge la opt ore suplimentare, zilnic. Mulți s-au obișnuit să muncească și acasă, în timpul liber, noaptea, în weekend și de sărbătorile legale, pentru a face față cerințelor și pentru a nu-și petrece tot timpul în clădirile școlilor pe care le conduc. 

De foarte mult timp se cere debirocratizarea sistemului de educație, dar până acum s-au tot adăugat cerințe în plus, în loc să se elimine cele inutile. Un studiu dedicat debirocratizării este derulat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în şcoli, care va arăta ce sarcini administrative au profesorii, prin ce mecanisme devin împovărătoare şi în ce perioade se aglomerează cel mai mult, anunţă ministrul Educaţiei, Sorin Costreie.

Ministrul Educaţiei, Sorin Costreie, a anunţat lansarea în premieră a unui studiu privind debirocratizarea în şcoli, pentru a se elimina tot „ce nu are rost”. Profesorii, directorii și sindicatele din învățământ au început să transmită propunerile și solicitările pentru debirocratizare, astfel încât să se realizeze acest studiu derulat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în şcoli, care va arăta ce sarcini administrative au profesorii, prin ce mecanisme devin împovărătoare şi în ce perioade se aglomerează cel mai mult.

Citește și: S-au afișat notele! Peste 4.600 de profesori au trecut testul de foc pentru șefia școlilor 

Ministrul Sorin Costreie a anunțat că se va realiza şi un sondaj de opinie, pe un eşantion de 180 de unităţi de învăţământ, la care vor răspunde directori şi cadre didactice, iar rezultatele studiului ar putea fi făcute publice la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor, debirocratizarea urmând să se facă din anul școlar 2027-2028, pe baza rezultatelor acestei analize.

În ultimii ani, sindicatele din învățământ au solicitat această debirocratizare, de mai multe ori, pe baza propriilor analize, dar au și lansat un pachet de propuneri și măsuri, niciodată luate în considerare de Ministerul Educației.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Directorii lucrează acasă, noaptea, în weekend și de sărbătorile legale

Marius Nistor, președintele federației sindicale „Spiru Haret”, a declarat, pentru Jurnalul, că s-a ajuns la circa opt ore de muncă suplimentară pe zi pentru directorii de școli și licee pentru că li s-au dat sarcini în plus, deși se puteau distribui către instituțiile care administrează bugetele, iar această modificare este una dintre cele necesare, astfel încât să se elimine o mare parte a hârtiilor inutile pe care le au de completat directorii: bursele sociale și tichetele pot să treacă la primării, iar pentru eliminarea completării miilor de hârtii inutile se poate folosi digitalizarea. De asemenea, multe dintre comisiile constituite în procesul birocratic nu-și au rostul.

„Vorbim de digitalizare, dar tot la hârtie am rămas, iar unele comisii sunt inutile. O singură dată au fost luate în calcul solicitările sindicatelor, când au scăzut numărul de comisii obligatorii de la vreo 15 la 7, dar au fost inventate altele, unele chiar de către școli”, a explicat Nistor.

Sindicatele cer eliminarea raportărilor duplicate solicitate unităților de învățământ și introducerea principiului „O informație se solicită o singură dată”. Datele existente în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România – SIIIR, în registrele școlare sau în alte baze de date instituționale să nu mai fie solicitate prin adrese, machete și situații statistice suplimentare. De asemenea, cer simplificarea portofoliului profesional al cadrului didactic, reducerea birocrației generate de comisiile din unitățile de învățământ, elaborarea unui model unic de raport anual pentru fiecare categorie de comisie, acolo unde este posibil și eliminarea solicitării de dovezi formale pentru fiecare activitate educațională – să se renunțe la rapoarte narative pentru activități deja consemnate în documentele școlare. 

Metode de reducerea a hârtiilor și a timpului

Dacă ar exista un calendar unic al raportărilor, s-ar elimina o mare parte a hârtiilor cerute suplimentar. „Ministerul să stabilească un calendar anual centralizat al raportărilor solicitate unităților de învățământ, astfel încât școlile să poată organiza activitatea administrativă și să nu primească solicitări succesive pentru aceleași perioade”, solicită sindicatele, cerând și simplificarea documentației pentru activitățile remediale și extracurriculare, adică să se reducă numărul de documente întocmite pentru planificarea, desfășurarea și evaluarea acestor activități – să fie doar un titlu al activității și prezența elevilor.

Mai este nevoie și de reducerea solicitărilor administrative transmise de inspectoratele școlare – inspectoratele să transmită solicitările către școli printr-un sistem centralizat, cu evitarea adreselor succesive, a termenelor foarte scurte și a solicitărilor de informații deja disponibile instituțional. Sindicatele au mai cerut elaborarea unor machete unitare, formulare sintetice și proceduri de comunicare și raportare, dar și eliminarea săptămânilor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”. S-a elaborat chiar și un model de planificare, pentru grădinițe și creșe, cu șabloane standard în Word unde se schimbă doar tema/activitățile, fără rescrierea manuală a obiectivelor și rutinelor. 

Pentru evaluare, sindicatele au propus o singură grilă de observație pe săptămână (cu bife) în loc de zeci de fișe de portofoliu individuale, iar pentru arhivare, maximum două lucrări pe lună în portofoliul fiecărui copil. 

Evidența digitală a fost ignorată

Multe dintre probleme s-ar rezolva cu evidență digitală: Tot ce se lucrează pe calculator (proiecte, tabele) rămâne în format electronic, fără dublă imprimare în dosare fizice. La nivelul școlii (decizie director / CA), iar din comisiile interne să se păstreze doar cele obligatorii prin lege și Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP, celelalte urmând să se comaseze sau să se desființeze, reducându-se și numărul de procese-verbale și rapoarte. 

Pentru portofoliul profesorului, sindicatele au propus să rămână doar cel digital, cu o listă clară, limitată la documentele cerute efectiv de lege, fără dosare tipărite și fără „dovezi” (poze, liste) cerute din obișnuință. 

Planificările se pot depune electronic și se poate refolosi planificarea din anul anterior, dacă programa nu s-a schimbat. De asemenea, se poate lucra și fără printare și semnături pe fiecare pagină, iar rapoartele de activitate și autoevaluare se pot completa pe un șablon de o pagină, precompletat unde se poate (de exemplu, din catalogul electronic). 

Cererile interne (adeverințe, concedii, învoiri, sesizări) se pot face prin formulare online, de exemplu Google Forms pe domeniul școlii, cu răspuns pe e-mail instituțional. Comunicarea internă se poate face prin e-mailul instituțional și Drive-ul partajat este acceptat ca fiind canal oficial, fără „semnați aici că ați luat la cunoștință”, pe hârtie. 

Sindicatele propun și șabloane standard pentru procese-verbale (ședințe cu părinții, consilii), ca să nu se scrie de la zero, cu raportare la nivelul Inspectoratelor școlare județene sau ministerului, prin instrucțiuni interne, nu legi. S-a mai cerut o singură solicitare de date, pentru a nu se cere suplimentar mii de situații care există deja în SIIIR, catalogul electronic sau alte platforme. 

De asemenea, se mai propune eliminarea cererilor „până azi la ora 14.00” (din partea inspectoratelor școlare), introducerea unor formate unice pentru toate situațiile cerute, într-un singur format standard, ca să nu se refacă același tabel în trei variante. În cazul inspecțiilor, sindicatele au propus ca documentele să se ceară și să se consulte online, fără dosare tipărite. 

Inspectoratele școlare au solicitări ilegale

Pentru verificarea strictă a temeiului, orice document cerut profesorilor trebuie să aibă temei legal citat, iar ce nu are temei să nu se mai ceară și să se elimine datele duplicate – să nu se mai solicite de către ISJ-uri date care există deja în SIIIR, catalogul electronic sau alte platforme ale ministerului. Toate situațiile recurente ar trebui să se anunțe la începutul anului școlar, cu un termen minim de 5 zile lucrătoare pentru orice solicitare nouă și ar trebui să existe machete unice naționale, cu un singur format pentru fiecare tip de situație, valabil tot anul, fără variante diferite de la ISJ la ISJ. 

Ar trebui să existe și o listă închisă a documentelor profesorului, cu un ghid ministerial cu documentele cerute efectiv de lege, iar ce nu e pe listă să nu poată fi pretins de director sau inspector, inclusiv „dovezile” pentru portofoliu. 

Planificări simplificate ar rezolva o mare parte a problemelor, prin depunere electronică și refolosire, de la an la an, dacă programa nu se schimbă, fără printare, semnături sau ștampile, iar inspecțiile se pot face și fără dosare tipărite, cu documentele consultate digital. Federația „Spiru Haret” a mai propus și lansarea unei adrese de e-mail unde școlile să poată semnala cererile birocratice fără temei. 

Ministrul Educației a precizat, recent, că deja au fost realizate focus-grupuri pentru profesori şi interviuri cu directori, pentru o analiză completă, calitativ-cantitativă, la care se va adăuga sondajul de opinie pe un eşantion de 180 de unităţi de învăţământ, la care vor răspunde directori şi cadre didactice. Inspectorii şcolari vor fi şi ei consultaţi. 

„Vom putea vedea, apoi, realist, ce se poate simplifica. M-am întrebat mereu cum ar arăta o şcoală cu mai puţine hârtii. Probabil că nu vom renunţa la toate documentele, dar fiecare hârtie în plus ia din timpul de care un profesor are nevoie pentru copii şi pentru propria reflecţie. Şi un profesor care nu mai are timp să gândească nu-i poate învăţa pe elevi să gândească. Rezultatele vor fi făcute publice, iar pe baza lor vom elimina sau simplifica ce nu are rost. Estimarea este că la sfârşitul acestui an calendaristic – începutul anului viitor vom avea rezultatele studiului”, a transmis ministrul Educaţiei, într-o postare pe Facebook.