Berea fără alcool face bine? Ce beneficii are pentru sănătate și cine ar trebui totuși să o evite

Studiile arată câteva efecte pozitive, datorate polifenolilor din hamei și malț, dar ele sunt modeste. Pentru femeile însărcinate, persoanele în recuperare după dependența de alcool, cei cu gută și șoferi există precauții clare.

Berea fără alcool nu mai este o alegere de nișă „pentru șoferi”. Potrivit Asociației Berarii României, vânzările de bere fără alcool, simplă și cu arome, au crescut în 2025 cu 10% față de anul anterior, iar segmentul a ajuns la aproximativ 7% din piața totală. Trendul vine pe fondul unei piețe în scădere: consumul total de bere a coborât în 2025 la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani.

Odată cu popularitatea a apărut și întrebarea firească: dacă din bere scoatem alcoolul, rămân doar părțile bune?

Cât alcool are, de fapt, berea fără alcool

Primul lucru de știut este că „fără alcool” nu înseamnă întotdeauna zero alcool. Potrivit legislației, o bere poate fi etichetată „fără alcool” dacă are o concentrație de cel mult 0,5% în volum. Pentru comparație, o bere obișnuită are în jur de 5%.

Există și variantele „0.0%”, din care alcoolul a fost îndepărtat aproape complet. Diferența contează pentru anumite categorii de consumatori, așa că eticheta trebuie citită cu atenție, nu doar cifra mare de pe partea din față a ambalajului.

Ce beneficii are berea fără alcool

Beneficiile atribuite berii fără alcool vin din ce rămâne după eliminarea alcoolului. Malțul și hameiul conțin polifenoli, compuși cu efect antioxidant și antiinflamator, care se găsesc și în fructe, legume, ceai sau vin. Berea este, practic, singura sursă din alimentația obișnuită pentru polifenolii din hamei.

Câteva studii au testat efectele acestor compuși:

• Recuperarea după efort intens. Cel mai cunoscut studiu a fost realizat de cercetătorii Universității Tehnice din München, la Maratonul din München din 2009. Cei 277 de alergători bărbați au băut zilnic între 1 și 1,5 litri de bere fără alcool sau o băutură placebo, cu trei săptămâni înainte și două săptămâni după cursă. La cei care au băut bere fără alcool, markerii inflamației după maraton au fost mai scăzuți. Incidența infecțiilor respiratorii în cele două săptămâni de după cursă a fost de 3,25 ori mai mică decât în grupul placebo. Rezultatul este valabil însă pentru sportivi supuși unui efort extrem, iar cantitățile folosite au fost mari.
• Flora intestinală. Un studiu clinic randomizat, publicat în 2022 de cercetători de la NOVA Medical School din Lisabona, a urmărit timp de patru săptămâni bărbați sănătoși. Aceștia au băut zilnic câte o sticlă de 330 ml de bere fără alcool sau cu alcool. În ambele grupuri a crescut diversitatea bacteriilor intestinale, un indicator asociat în general cu o stare de sănătate mai bună. Greutatea, grăsimea corporală și markerii cardiometabolici, precum glicemia sau colesterolul, nu s-au modificat semnificativ. Autorii au concluzionat că efectul asupra florei intestinale nu ține de alcool și pare să vină din polifenoli. Studiul a avut însă doar 22 de participanți, iar cercetătorii îl prezintă ca studiu-pilot.
• Mai puține calorii. Alcoolul aduce aproximativ 7 calorii pe gram, așa că berea fără alcool are, în general, mai puține calorii decât varianta clasică. Excepție fac berile fără alcool cu arome, care pot conține zahăr adăugat sau suc de fructe.
• Cel mai important beneficiu este însă unul indirect: berea fără alcool elimină alcoolul. Organizația Mondială a Sănătății arată că nu există un nivel de consum de alcool sigur pentru sănătate. Pentru cine renunță la berea obișnuită, înlocuirea ei cu una fără alcool înseamnă renunțarea la principalul factor de risc.

Ce nu poate face berea fără alcool

Studiile de până acum sunt puține și au, în mare parte, dimensiuni mici. Beneficiile observate nu transformă berea fără alcool într-un aliment sănătos sau într-un supliment. Polifenolii se obțin la fel de bine dintr-o alimentație bogată în fructe, legume, cereale integrale și ceai. Berea fără alcool rămâne o alternativă mai bună la berea obișnuită, nu un înlocuitor pentru apă sau pentru o dietă echilibrată.

Cine ar trebui să evite berea fără alcool

1. Femeile însărcinate. Organizația Mondială a Sănătății arată că nu există un nivel sigur de alcool în timpul sarcinii. O bere cu până la 0,5% alcool conține urme, iar riscul nu poate fi exclus complet. Varianta cea mai prudentă sunt băuturile 0.0% sau alte băuturi fără alcool.
2. Persoanele în recuperare după dependența de alcool. Gustul, mirosul și ritualul berii pot declanșa pofta de alcool și pot crește riscul de recădere. Specialiștii în adicții recomandă, în general, evitarea completă a acestor băuturi.
3. Persoanele cu boli hepatice. Asociația Americană pentru Studiul Bolilor Hepatice le recomandă pacienților cu afecțiuni ale ficatului să evite inclusiv băuturile non-alcoolice care pot conține urme de alcool.
4. Persoanele cu gută sau acid uric crescut. Purinele din bere provin din drojdie și din cereale, nu din alcool, așa că rămân și în varianta fără alcool. Chiar dacă au de obicei mai puține purine decât berea obișnuită, berile fără alcool pot crește nivelul acidului uric și pot declanșa o criză de gută.
5. Persoanele cu diabet ar trebui să verifice conținutul de carbohidrați și zahăr de pe etichetă, mai ales în cazul berilor cu arome.
6. Șoferii. În România, legislația are toleranță zero pentru alcool la volan. O singură bere fără alcool, cu sub 0,5%, are șanse mici să influențeze alcoolemia. Mai multe beri consumate la rând pot însă crea probleme. Pentru cei care conduc, variantele 0.0% sunt alegerea fără risc.

Pentru adulții sănătoși, berea fără alcool, consumată cu moderație, este o alternativă mai bună decât berea obișnuită. Cei care au o afecțiune cronică sau urmează un tratament ar trebui să întrebe medicul înainte să o includă în consumul zilnic.