Activiștii de mediu din România și Bulgaria pun tunurile pe Serbia pentru a bloca proiectul companiei chineze Zijin Mining

Douăzeci și opt de organizații neguvernamentale românești au solicitat ministrei Mediului, Diana Buzoianu, să deschidă consultări publice transfrontaliere privind complexul minier și metalurgic „Čukaru Peki” și „Malka Golaja” planificat în estul Serbiei de către compania chineză Zijin Mining. Aceasta este cea mai mare extindere minieră planificată în țara vecină, iar scrisoarea activiștilor de mediu din România invocă Protocolul de la Kiev și solicită acordarea statutului de parte potențial afectată a țării. La acest demers participă și 12 organizații non-guvernamentale bulgare care au cerut același lucru Ministerului Mediului din această țară. Organizațiile de mediu din România implicate în acest demers sunt o prezență activă și în țara noastră, unde de-a lungul anilor au reușit să blocheze în instanță proiecte majore pentru extragerea cuprului, aurului și argintului, precum și finalizarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 1989.

Organizațiile de mediu din țara noastră subliniază impactul transfrontalier pe care noul complex l-ar avea asupra României. Proiectul este situat în bazinul râului Timok, care se varsă în Dunăre la granițele Serbiei, Bulgariei și României, la doar câțiva kilometri de comuna românească Gruia, aproape la granița dintre județele Mehedinți și Dolj. În aval urmează Oltul, Teleormanul, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța și Tulcea, inclusiv Delta Dunării.

Se invocă Protocolul de la Kiev

Organizațiile invocă Convenția de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier și, în special, Protocolul său din 2003 privind evaluarea strategică de mediu (Protocolul de la Kiev), care extinde obligația de consultare transfrontalieră de la proiecte individuale la planuri și programe. Articolul 10 din Protocolul de la Kiev impune părții de origine să notifice o parte potențial afectată „cât mai curând posibil” și să pună planul și raportul de evaluare strategică de mediu la dispoziția publicului său, în limba sa maternă. Atât Serbia, cât și România sunt părți la Convenție și la Protocol, potrivit Organizației Mining Watch, una dintre semnatarele scrisorii adresate ministrei Diana Buzoianu.

Ce vor să facă sârbii și chinezii

Pe 18 iunie 2026, Guvernul Serbiei a adoptat decizia de a pregăti Planul de Amenajare a Teritoriului pentru zona cu destinație specială a viitorului complex. Planul este finanțat de Serbia Zijin Mining d.o.o., parte a grupului chinez Zijin Mining, al doilea cel mai mare producător de cupru din Europa, care intenționează să extindă producția la 850.000 de tone pe an, cea mai mare parte pentru export în China. Planul acoperă o zonă industrială de 126 de kilometri pătrați pe teritoriile Bor și Zaječar și prevede extinderea minei subterane Čukaru Peki, o nouă mină combinată de cupru și aur, la suprafață și subterană, la Malka Golaja, care acoperă peste 1.000 de hectare, o instalație de flotație pentru steril de aproximativ 1.900 de hectare în valea râului Kriveljska și un nou complex metalurgic în afara centrului urban al orașului Bor, cu o topitorie de până la 400.000 de tone pe an, precum și o instalație asociată de acid sulfuric. De asemenea, este prevăzută relocarea sau exproprierea unei părți a populației locale.

Cum ar putea fi afectată Dunărea

Planul anticipează extragerea a peste 800 de litri pe secundă din râul Crni Timok, aproximativ jumătate din debitul de vară al râului, în timp ce râul Kriveljska este desemnat ca amplasament pentru instalația de decantare. Ambele cursuri de apă se varsă, prin Timok, în Dunăre. Documentul conceptual al planului precizează că Bor, prin râurile Borska, Timok și Kriveljska, „ar putea provoca poluarea transfrontalieră a apei în țările din avalul Dunării (România și Bulgaria)”, potrivit scrisorii citate.

Multe specii de plante și animale protejate, în pericol

Peste 280 de specii de plante și animale protejate și 16 tipuri de habitate de importanță internațională au fost înregistrate în zona de dezvoltare minieră. Studiile de teren de la Malka Golaja realizate în cursul anului 2025 au înregistrat 91 de specii protejate în temeiul Convenției de la Berna, 21 în temeiul Directivei Habitate a UE și 29 în temeiul Directivei Păsări. Planul afectează, de asemenea, un coridor cultural vechi de 7.000 de ani, cu vile rustice romane antice și drumuri în zonele cadastrale Nikoličevo și Slatina, în timp ce situl UNESCO Gamzigrad-Romuliana se află la aproximativ șase kilometri de mina planificată Malka Golaja.

Scrisorile ONG-urilor românești și bulgărești au venit la câteva zile după ce compania chineză Zijin Mining s-a confruntat cu o plângere penală pentru defrișarea ilegală a 30 de hectare de pădure, în pregătirea extinderii planificate. Vestea că ONG-urile locale au reușit să intervină și să oprească alte defrișări a stârnit un val de susținere în presa din Serbia. 

Minoritatea vlahilor va fi afectată

În scrisoarea lor, ONG-urile românești atrag atenția și asupra impactului proiectului asupra comunității vlahe –  etnici români din regiunea Timok. Această minoritate este concentrată istoric în districtele Bor și Zaječar, inclusiv în satul Krivelj – aproximativ 60% vlahi – situat chiar pe malul râului Kriveljska. Într-o comunicare din august 2025, Raportorii Speciali ai ONU și-au exprimat îngrijorarea că povara extinderilor planificate de Zijin ar cădea disproporționat asupra acestei minorități, semnalând riscul de expropriere asociat extinderii minei Čukaru Peki – una dintre cele două mine vizate pentru dezvoltare. Comunitatea vlahă din Serbia este o minoritate națională recunoscută oficial, protejată atât prin Articolul 14 din Constituția Serbiei, cât și prin dreptul internațional, potrivit activiștilor de mediu din rețeaua Mining Watch.

De ce se implică și activiștii de mediu bulgari

Argumentul organizațiilor bulgare este geografic: râul Timok, al cărui bazin include zona din jurul complexului, se varsă în Dunăre în amonte de municipalitățile bulgare Bregovo, Vidin și Lom. Prin urmare, acestea solicită recunoașterea statutului lor de parte potențial afectată încă din stadiul de proiect de plan – ceea ce ar însemna că instituțiile bulgare, autoguvernările locale și cetățenii primesc planul și raportul de evaluare strategică traduse în bulgară, precum și dreptul de a primi răspunsuri la comentariile lor la orice audiere publică potențială în aceleași condiții ca și participanții din Serbia. De asemenea, acestea solicită Ministerului Mediului să informeze în mod proactiv municipalitățile, direcțiile de bazin și comunitățile din aval de complex.

Și în România au fost blocate astfel de proiecte

Inițiativa activiștilor de mediu din România nu este o surpriză, ele având demersuri asemănătoare și la noi. De exemplu, în decembrie 2022, Mining Watch, prin recursul Declic admis de Curtea de Apel Cluj, a obținut în instanță blocarea proiectului minier de la Rovina. Magistrații au decis definitiv suspendarea avizului de mediu pentru planul urbanistic, document fără de care compania canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România, nu putea obține autorizațiile de construire pentru începerea proiectului minier. Proiectul de exploatare a zăcământului de cupru de la Rovina, estimate ca fiind al doilea din Europa ca mărire, este blocat și astăzi. Un alt proiect blocat de către activiștii de mediu este cel de exploatare a aurului și argintului de la Certej.  Proiectul a fost atacat în instanță de către Asociația CIDRM, parte a rețelei Mining Watch România, care contestase avizul de mediu al proiectului.  La mijlocul lunii iulie, compania Varvara Development Group Ltd., dezvoltatorul proiectului, a notificat instanța și autoritățile că sistează procedurile pentru PUZ și retrage întreaga documentație, inclusiv avizul de mediu. Acestea se adaugă unei liste de proiecte hidroenergetice blocate în ultimii ani de către activiștii de mediu. Ultimul front de luptă deschis de activiștii de mediu este acum blocarea mineritului pentru extragerea materiile prime critice, chiar dacă ele au fost declarate de interes prioritar pentru UE.

Citește și: Unda de poluare formată anterior pe Dunăre în zona Cělarevo (Serbia) a fost stopată înainte de a ajunge la granița României