„Armata bunătății” de pe TikTok: 500.000 de oameni mobilizați împotriva hărțuirii online

În fiecare zi, când deschidea TikTok, Laura Tigeleiro din Staten Island, New York, se confrunta cu un val de comentarii răutăcioase. „Toată lumea își bătea joc de ochiul meu”, spune ea.

Femeia suferă de scleroză multiplă, o boală autoimună care a făcut ca unul dintre ochii săi albaștri să se lase într-o parte. Își dorea să posteze rețete sănătoase și să-și facă prieteni pe platformă.

„Voiam doar să împărtășesc rețete sănătoase și poate să-mi fac prieteni”, spune ea. „Dar oamenii spuneau lucruri oribile. M-a durut enorm.”

În martie 2025, telefonul ei a început să se umple de notificări. Unul dintre videoclipurile sale devenise viral și strânsese peste 15.000 de comentarii, de această dată prietenoase.

„Nu înțelegeam ce se întâmplă. Am rămas șocată”, povestește Tigeleiro.

Câteva zile mai târziu, a aflat motivul: devenise ținta unei acțiuni organizate de „Kindness Mob”.

O „armată” răspunde hărțuirii online cu bunătate

„Kindness Mob” este un canal de TikTok administrat de Tyler Brickley, specialist în marketing digital din Kansas City, SUA. El a lansat proiectul în 2023, pornind de la ideea că mecanismele folosite pentru hărțuirea online pot fi întoarse împotriva acesteia. „Este o formă de trolling”, spune Brickley.

El își mobilizează urmăritorii zilnic în jurul unor persoane care sunt hărțuite sau ignorate pe internet și îi îndeamnă să umple secțiunea de comentarii cu mesaje de susținere.

„Deturnăm mecanismele hărțuirii online – precum coordonarea și anonimatul – și le folosim pentru a face bine”, explică Brickley. „Și trebuie să recunosc: funcționează.”

Fenomenul este mai complex decât o simplă demonstrație colectivă de amabilitate. Atunci când „mulțimea” intervine, hărțuirea încetează adesea, uneori definitiv.

Cercetătorii descriu mecanismul prin conceptul de „contagiune socială” – ideea că un comportament, pozitiv sau negativ, se poate răspândi de la o persoană la alta asemenea unui virus.

Nicholas Christakis, profesor de științe sociale și naturale la Universitatea Yale, consideră că astfel de inițiative arată cum comportamentul online poate fi influențat prin crearea unor noi norme sociale.

„Acest tip de comportament online este minunat, dar, desigur, avem nevoie de mai mult”, spune Christakis. „Este posibil ca această «mulțime a bunătății» să creeze oportunitatea ca oamenii să facă primii pași spre contribuții mai substanțiale, necesare pentru a remedia deficiențele societății noastre.”

Citește și Ceasul inteligent nu este dispozitiv medical. Cum te minte si când este cazul să mergi la medic

Hărțuire în sens invers

Pe 1 ianuarie 2023, Brickley se gândea la modul în care se formează impulsul colectiv în mediul online. „Aveam senzația că mulți dintre cei care lasă comentarii negative nu o fac neapărat cu intenție reală”, povestește el. „Ei doar urmează turma.”

Atunci i-a venit ideea de a testa mecanismul în sens invers.

„M-am întrebat: ce-ar fi să lansez un canal unde să adun 10 oameni într-un mic grup și să inundăm secțiunea de comentarii cu mesaje pozitive, pentru a înclina balanța?”

De la experimentul inițial, proiectul a crescut considerabil. AU fost organizate aproximativ 350 de astfel de acțiuni colective, iar un videoclip primește, în medie, în jur de 1.000 de comentarii. Cele mai de succes mobilizări ajung la zeci de mii de mesaje și milioane de vizualizări.

Într-una dintre acțiunile recente s-a alăturat grupului și Paris Hilton.

Uneori, participanții descoperă că le place atât de mult persoana pe care au venit inițial să o susțină, încât ajung să-i urmărească permanent contul.

Pentru unii dintre cei vizați, efectele sunt semnificative.

Renee Penick, o bunică din Ohio, spune că se afla lângă patul de spital al soțului ei când „mulțimea” a ajuns pe contul acestuia. Experiența i-a oferit sprijin într-un moment de criză și a contribuit la formarea unei comunități în jurul videoclipurilor sale.

Nocturne, o muziciană din nordul statului New York, spune că acțiunea grupului i-a adus atât de mulți urmăritori noi încât se pregătește să plece într-un turneu.

În cazul Laurei Tigeleiro, mobilizarea organizată de Brickley a dus la o creștere atât de mare a numărului de urmăritori, încât TikTok a început să-i plătească activitatea de pe platformă. Ea spune că a câștigat suficienți bani pentru a cumpăra familiei o mașină nouă, de care avea nevoie.

„Am visat la o viață mai bună, iar Tyler mi-a oferit această șansă”, spune Tigeleiro. „Îi datorez totul lui, deși el nu ar fi de acord cu asta.”

Brickley încearcă, în schimb, să păstreze atenția departe de propria persoană. Cei vizați de „Kindness Mob” nu sunt întotdeauna informați că urmează să devină obiectul unei mobilizări.

„Nu noi suntem subiectul poveștii. Scopul este să eliminăm factorii perturbatori, să înlăturăm toate acele comentarii pline de ură, astfel încât conținutul creat de acea persoană să poată ieși în evidență”, spune el.

Bunătatea poate deveni contagioasă?

Când oamenii vorbesc despre latura întunecată a internetului, rețelele sociale sunt adesea descrise ca o oglindă a naturii umane – un sistem care nu face decât să reflecte cruzimea, agresivitatea și spiritul tribal al utilizatorilor.

Christakis consideră însă că această interpretare este incompletă. „Da, noi, oamenii, am evoluat astfel încât să fim înclinați spre minciună și spirit tribal, spre răutate și comportament nociv”, spune el. „Dar, în egală măsură, am evoluat să fim buni; să manifestăm calități precum iubirea, prietenia, bunătatea și dorința de a-i învăța pe alții.”

În cartea sa, Blueprint: The Evolutionary Origins of a Good Society, Christakis argumentează că aceste comportamente prosociale au fost esențiale pentru dezvoltarea societăților umane. Dacă oamenii nu ar fi fost capabili să coopereze și să manifeste grijă față de ceilalți, susține el, ar fi fost dificil să construiască societăți complexe.

Problema este că rețelele sociale pot modifica modul în care aceste instincte se manifestă.

„Rețelele de socializare deturnează aceste calități străvechi, prietenoase și prosociale”, afirmă Christakis, inclusiv prin anonimat și prin algoritmi care favorizează conflictele și disputele pentru a stimula interacțiunea și a menține utilizatorii conectați la ecrane.

Din această perspectivă, „Kindness Mob” încearcă să inverseze mecanismul: în loc să amplifice conflictul, îl înlocuiește cu interacțiuni pozitive.

La urma urmei, majoritatea oamenilor nu ar intra pur și simplu în casa unui străin pentru a-i insulta înfățișarea. În mediul online, însă, distanța și anonimatul pot face ca un asemenea comportament să pară mult mai ușor.

Iar efectele unui gest pozitiv se pot propaga la rândul lor. „Am demonstrat experimental că se pot crea astfel de cascade ale bunătății”, spune Christakis. „Tu ești bun cu Susie, Susie este bună cu Betty, iar Betty este bună cu Tommy.”

Cu alte cuvinte, comportamentul unei persoane poate influența oameni cu care aceasta nu interacționează niciodată direct.

Într-un spațiu online dominat adesea de conflicte, cercetările citate de Christakis sugerează că reducerea interacțiunilor cu trolii și încurajarea legăturilor dintre utilizatori pot contribui la schimbarea comportamentului acestora.

Dar pentru ca astfel de acțiuni să se producă la scară largă este nevoie de cineva care să le organizeze.

Când bunătatea devine o povară

În septembrie 2025, numărul urmăritorilor lui Brickley a crescut brusc, de la 30.000 la 200.000. „A fost o experiență entuziasmantă”, spune el.

Creșterea a venit însă cu un cost. Într-o zi, privind ecranul telefonului, Brickley și-a dat seama că ajunsese la limită. „Pur și simplu nu mai pot face asta”, și-a spus el.

Proiectul nu este profitabil. Deși TikTok oferă posibilitatea de a obține venituri pentru conturile cu audiențe mari, Brickley afirmă că în luna august a câștigat doar 39 de dolari, echivalentul a aproximativ 29 de lire sterline.

Motivația lui este, în principal, sentimentul de responsabilitate față de oamenii care îi cer ajutorul.

În fiecare zi, urmăritorii propun între 20 și 100 de persoane pentru potențiale acțiuni, printr-un formular disponibil pe site-ul „Kindness Mob”. Brickley organizează însă o singură mobilizare pe zi.

„Asta înseamnă că, în fiecare zi, am 20 de oameni care îmi bat la ușă”, spune el. „Și trebuie să refuz 19 dintre ei, iar a doua zi apar alți 20.”

În cele din urmă, presiunea a devenit atât de mare încât Brickley a fost nevoit să ia o pauză de câteva luni.

Pentru a face față încărcăturii emoționale, el și-a schimbat perspectiva asupra proiectului. Nu putea ajuta direct fiecare persoană care îi cerea sprijinul, dar comunitatea putea alege câte o persoană în fiecare zi. În paralel, a început să se bazeze pe voluntari pentru o parte dintre sarcinile logistice.

Alice Marwick, profesoară și directoare de cercetare la Data and Society Research Institute, avertizează că astfel de inițiative online sunt adesea greu de menținut pe termen lung.

„Studiez cultura internetului la nivel profesionist de două decenii, iar astfel de inițiative au o durată de viață foarte limitată”, spune ea. „De obicei, persoana din spatele lor ajunge la epuizare după un an sau doi, iar fenomenul dispare.”

Marwick consideră că platformele de socializare au o responsabilitate importantă în modul în care se comportă utilizatorii, dar spune că problema nu poate fi pusă exclusiv pe seama algoritmilor.

„Avem nevoie de o schimbare mai amplă a normelor sociale privind modul în care îi tratăm pe ceilalți în mediul online”, spune ea. „Îmi place ideea de a încuraja comportamentele prosociale pe internet. Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru va produce o schimbare semnificativă.”

„E ca o chemare”

În toamna trecută, Brickley a suferit o operație la spate. Când s-a trezit după intervenție, soția sa avea un comportament pe care el l-a considerat neobișnuit. „Când m-am trezit, soția mea se purta ciudat și evaziv. În cele din urmă, mi-a spus: «Verifică-ți telefonul»”, povestește acesta, potrivit bbc.com.

Soția sa ieșise din salon pentru a posta un videoclip pe TikTok. De această dată, însă, Brickley nu mai era cel care mobiliza comunitatea. El devenise subiectul unei acțiuni masive de susținere. „Erau cam 1.000 de comentarii. Le citeam și plângeam în hohote. Plângeam cu lacrimi șiroind, cu totul”, spune el.

A fost momentul în care, spune Brickley, a înțeles din nou impactul proiectului pe care îl construise. „Mi-am dat seama că totul e real. Că poate ajuta cu adevărat. Atâtea lucruri s-au clarificat pentru mine în acel moment.”

A revenit ulterior la acele comentarii pentru a-și găsi puterea. „E ca o chemare”, spune Brickley. „«Kindness Mob» este doar un pas. Dar bunătatea – pentru oricine, oricând – pare un punct de plecare excelent.”.