Bucureștiul, pentru o zi în centrul științei longevității. Cercetători din 7 țări, reuniți la Congresul Internațional de Longevitate

Evenimentul este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și reunește, pe parcursul întregii zile, cercetători, medici și specialiști internaționali în biologia îmbătrânirii și medicina longevității. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Profesorul Valerio Orlando, de la King Abdullah University of Science and Technology din Arabia Saudită, a vorbit despre o parte a ADN-ului uman care mult timp a fost considerată „junk DNA”. Aproximativ jumătate din genom este formată din secvențe repetitive, multe provenite din virusuri antice care au colonizat genomul în cursul evoluției. 

Cercetările prezentate de Orlando arată că activitatea unor asemenea secvențe, retrotranspozonii, crește odată cu îmbătrânirea și senescența celulară. Pierderea controlului asupra lor este asociată cu inflamația cronică, unul dintre procesele implicate în numeroase boli ale vârstei. 

Există însă o diferență esențială între inflamația controlată și cea cronică. Prima participă la repararea țesuturilor, în timp ce inflamația persistentă favorizează degenerarea. Cercetările prezentate au inclus rezultate experimentale privind vindecarea osoasă, osteoporoza și regenerarea țesuturilor, sugerând că activitatea acestor fragmente genetice poate avea efecte diferite în funcție de moment și intensitate. 

O altă perspectivă asupra longevității a venit de la Dr. Elizabete Ārgale, ginecolog și cercetătoare la Rīga Stradiņš University. Una dintre ideile centrale ale intervenției sale: femeile trăiesc mai mult, dar pot petrece o parte importantă a acestor ani cu boli cronice, dizabilitate funcțională și o calitate mai slabă a vieții. 

Pentru multe femei, după menopauză pot urma încă peste 30 de ani de viață. Sănătatea cardiovasculară, oasele, masa musculară, somnul, creierul și sănătatea sexuală devin astfel componente ale longevității, nu probleme separate. 

Ārgale a delimitat clar și ce poate spune medicina pe baza dovezilor actuale. Terapia hormonală poate ameliora simptomele menopauzei, poate îmbunătăți calitatea vieții și poate preveni pierderea osoasă la femeile potrivit selectate, dar nu există bază pentru prescrierea ei exclusiv cu scopul de a prelungi viața sau pentru a o prezenta drept „medicament anti-aging”. 

Una dintre concluziile sale este foarte practică: cea mai puternică „prescripție” pentru longevitate poate să nu fie hormonală. Mișcarea, alimentația adecvată, somnul, controlul tensiunii, lipidelor și glicemiei, prevenția osteoporozei și screeningul oncologic rămân esențiale. 

Congresul continuă pe parcursul după-amiezii. Pe scenă sunt așteptați, între alții, José Cordeiro, Ilia Stambler, Anton Kulaga, Maria Blasco și Walter Crompton, alături de ceilalți experți din program, cu prezentări despre telomeri, genom, regenerare, organe artificiale, microbiom și noi intervenții în medicina longevității. Participarea la evenimentul de la Biblioteca Națională a României este gratuită.