România are energie, dar o plătește scump. Închidem centralele înainte să avem cu ce să le înlocuim

Asociația Energia Inteligentă propune zece măsuri urgente, de la păstrarea capacităților pe cărbune până la construirea înlocuitorilor și valorificarea gazelor din Marea Neagră, până la investiții în centrale, rețele și sisteme de stocare.

România nu traversează în primul rând o criză a resurselor energetice, ci una de organizare, coordonare și execuție, avertizează Asociația Energia Inteligentă într-o analiză privind deciziile care trebuie luate până în anul 2030.

Țara dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă, rafinării și un potențial important de producție din surse regenerabile. Cu toate acestea, România ajunge să importe energie în perioadele critice, când consumul este ridicat, iar producția internă nu poate acoperi necesarul.

Analiza, semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, identifică 40 de riscuri majore care s-ar putea materializa până în 2030 dacă autoritățile nu schimbă modul în care sunt planificate și implementate proiectele energetice.

Printre cele mai mari pericole se află închiderea centralelor pe cărbune înainte ca noile capacități pe gaze să fie finalizate, întârzierile proiectelor nucleare și hidroenergetice și dezvoltarea accelerată a regenerabilelor fără extinderea corespunzătoare a rețelelor și a capacităților de stocare.

Energia s-a scumpit puternic pentru companii

Potrivit datelor prezentate în analiză, firmele s-au confruntat în ultimii doi ani cu o creștere de 112% a prețurilor la electricitate, de 126% la gaze și de 55% la combustibili.

La acestea se adaugă taxele, care ar reprezenta peste 26% din costuri. În aceste condiții, energia devine o problemă de competitivitate și chiar de supraviețuire pentru întreprinderile care au un consum ridicat.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că lipsa unor intervenții coerente ar putea determina o volatilitate și mai mare a prețurilor, pierderea competitivității industriei și creșterea numărului consumatorilor vulnerabili.

„România nu va duce lipsă de proiecte, ci de sincronizarea lor, iar costul va fi plătit prin facturi, importuri, oportunități industriale pierdute și printr-o securitate energetică fragilă”, se arată în analiză.

Capacitățile energetice sunt închise înainte de construirea înlocuitorilor

Autorii documentului consideră că una dintre cele mai mari probleme este ordinea în care sunt luate deciziile.

România renunță la unele capacități de producție înainte ca noile centrale să fie pregătite să le înlocuiască. În același timp, sunt construite proiecte regenerabile fără dezvoltarea suficientă a rețelelor, a stocării și a capacităților flexibile care să poată interveni atunci când soarele și vântul nu produc.

De asemenea, exploatarea gazelor din Marea Neagră avansează fără o strategie industrială suficient de clară pentru utilizarea acestei resurse în România, susțin specialiștii.

O altă vulnerabilitate este fiscalitatea. Energia este tratată în continuare mai degrabă ca o sursă de venit pentru bugetul statului decât ca o infrastructură esențială pentru competitivitatea economică.

Cele zece decizii propuse pentru sistemul energetic

Planul elaborat de Asociația Energia Inteligentă cuprinde zece măsuri considerate prioritare:

1. Închiderea capacităților energetice numai după construirea înlocuitorilor. Centralele pe gaze și hidrocentralele începute trebuie finalizate înainte de retragerea unor unități existente.
2. Folosirea gazelor din Marea Neagră în economia românească. Resursele interne ar trebui valorificate în industrie, agricultură, producerea energiei, termoficare și dezvoltarea comunităților locale.
3. Accelerarea proiectelor nucleare. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă trebuie dezvoltate mai rapid, în timp ce proiectul reactoarelor modulare mici – SMR – trebuie evaluat realist, în funcție de costuri, finanțare și maturitatea tehnologiei.
4. Construirea mai multor sisteme de stocare. România are nevoie de baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, stocare termică și mecanisme prin care consumul să poată fi ajustat în funcție de situația din sistem.
5. Modernizarea coordonată a rețelelor. Rețelele de electricitate, gaze și termoficare trebuie dezvoltate ca părți ale aceluiași sistem, nu prin proiecte separate și fără legătură între ele.
6. Protejarea țintită a consumatorilor vulnerabili. Plafonările generalizate ar trebui înlocuite cu ajutoare acordate celor care au cu adevărat nevoie, iar industria ar trebui să beneficieze de contracte predictibile.
7. Profesionalizarea conducerii companiilor energetice. Pentru fiecare proiect strategic ar trebui stabilit un responsabil nominal, astfel încât întârzierile și eșecurile să nu mai rămână fără răspundere.
8. Planificarea unitară a consumului la nivel local. Localitățile trebuie să stabilească ce tip de energie folosesc și unde, pentru a evita construirea unor infrastructuri concurente, costisitoare și imposibil de amortizat.
9. Dezvoltarea contractelor pe termen mediu și lung. Consumatorii și producătorii au nevoie de mai multă predictibilitate, iar piața trebuie să permită crearea unor portofolii energetice diversificate.
10. Adoptarea unui Cod fiscal energetic. Taxele aplicate sectorului trebuie să fie stabile și predictibile, să stimuleze investițiile și să reducă presiunea fiscală asupra facturilor.

Până la 4.500 MW de putere controlabilă nouă

Planul stabilește și mai multe obiective măsurabile pentru anul 2030.

România ar trebui să aibă între 3.500 și 4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată. Spre deosebire de producția dependentă de vreme, aceste capacități pot fi pornite și utilizate atunci când sistemul are nevoie de energie.

Documentul propune, de asemenea, punerea în funcțiune a cel puțin 500 MW de capacități hidroenergetice și realizarea unor sisteme de stocare însumând între 15 și 20 GWh.

Un alt obiectiv este obținerea a 1.000 MW de consum flexibil. Acest mecanism ar permite reducerea sau mutarea consumului anumitor companii și instalații în perioadele în care sistemul este suprasolicitat.

În același timp, între două și trei miliarde de metri cubi de gaze naturale ar trebui utilizați anual în România pentru producerea energiei și dezvoltarea industriei.

500.000 de locuințe vulnerabile ar trebui eficientizate

Planul mai propune ca lucrările la Unitățile 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă să ajungă la un progres fizic de cel puțin 30% până în 2030.

Alte obiective sunt:

• instalarea contoarelor inteligente pentru 80% dintre consumatori;
• eficientizarea energetică a 500.000 de locuințe în care trăiesc consumatori vulnerabili;
• crearea a cel puțin 250 de comunități energetice;
• contractarea pe termen mediu și lung a 75-80% din consumul de energie.

Comunitățile energetice le permit cetățenilor, autorităților locale și firmelor să producă, să consume, să stocheze și, în anumite condiții, să împartă energia obținută local.

Rezultatele trebuie măsurate în energie produsă, nu în proiecte anunțate

Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că succesul nu ar trebui evaluat prin numărul strategiilor aprobate, valoarea finanțărilor anunțate sau capacitățile înscrise în autorizații.

Indicatorii relevanți sunt centralele și rețelele puse efectiv în funcțiune, energia disponibilă în orele de consum maxim, reducerea importurilor, stabilitatea facturilor și numărul locurilor de muncă create în România.

„Adevărata miză pentru 2030 este trecerea de la energia promisă la energia disponibilă, de la resursa extrasă la valoarea creată în România și de la proiectele anunțate la investițiile care funcționează”, concluzionează Dumitru Chisăliță.