Chirie subvenționată și transport la jumătate de preț pentru tineri. Aleșii care susțineau austeritatea au devenit darnici peste noapte 

Inițiativa prevede subvenții lunare, de până la 600 de lei, pentru chirie, la care se adaugă și reduceri de 50% la abonamentele de transport local, metropolitan și feroviar. Cheltuielile ar ajunge la sute de milioane de lei anual, însă inițiatorii nu au stabilit nici de unde vor veni banii și nici câți tineri vor primi efectiv ajutorul de la stat.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Propunerea legislativă – care a fost înregistrată la Senat pe 28 octombrie 2026 și este semnată, în total, de 14 parlamentari – completează Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și introduce un mecanism național, cu două forme de sprijin pentru tineri care lucrează: ajutorul pentru chirie și reducerea costului transportului.

Cheltuielile cu chiria și deplasarea la serviciu pot reprezenta obstacole importante pentru tinerii care intră pe piața muncii, în special în orașele mari, unde sunt concentrate oportunitățile profesionale, dar și costurile locuirii sunt mai ridicate, potrivit inițiatorilor, care prezintă măsurile propuse drept soluții pentru autonomia tinerilor, accesul la locuri de muncă și reducerea diferențelor dintre mediul urban și cel rural.

„În scopul facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și la o viață independentă, se instituie măsuri de sprijin pentru reducerea costurilor aferente închirierii locuinței și transportului, respectiv:

a)       sprijin financiar lunar pentru achitarea unei părți din chiria aferentă locuinței în care beneficiarul își stabilește domiciliul sau reședința;

b)       reducerea cu 50% a tarifului abonamentelor nominale pentru transportul public local, metropolitan și integrat sau reducerea cu 50% a tarifului abonamentelor feroviare nominale de navetă”, stipulează proiectul de lege.

Cele două facilități pot fi acordate separat sau împreună, cu condiția ca beneficiarul să nu poată cumula ajutorul cu alte forme de sprijin pentru chirie sau transport acordate de stat ori de autoritățile locale.

Cine ar putea primi banii pentru chirie 

Nu este însă vorba despre un ajutor acordat chiar tuturor tinerilor, ci sunt prevăzute câteva condiții în ceea ce privește vârsta, venitul obținut, precum și alte criterii.

Pentru subvenția la chirie, solicitantul trebuie să aibă între 18 și 29 de ani, inclusiv, și să fie angajat cu normă întreagă, prin contract individual de muncă, raport de serviciu sau o formă echivalentă.

De asemenea, venitul salarial net nu poate depăși 4.000 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de opt ore pe zi.

Pentru a primi ajutorul de la stat, tânărul trebuie să fie, de asemenea, titular sau cotitular al contractului de închiriere, iar acesta trebuie să fie înregistrat la ANAF și să aibă o durată de cel puțin șase luni. Solicitantul trebuie să aibă domiciliul sau reședința la adresa locuinței închiriate și să nu dețină o locuință în proprietate.

Conform documentului, nu pot primi acest ajutor cei care locuiesc în locuințe sociale, de necesitate, de serviciu sau în locuințe ANL destinate tinerilor și nici contractele încheiate cu soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al patrulea nu sunt eligibile. 

În plus, solicitantul nu trebuie să beneficieze de un alt sprijin public pentru locuința respectivă și aceeași perioadă.

Citește și Măsuri sporite de securitate în școli. Sute de controale și verificări după reluarea cursurilor

Până la 600 de lei pentru chirie, în funcție de oraș

Sumele care vor fi date diferă, însă, în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată, iar Bucureștiul și Clujul se află în fruntea listei cu ajutoare de la buget.

Mai exact, inițiatorii au stabilit trei „categorii teritoriale” pentru ajutorul de chirie:

•         600 de lei lunar, pentru locuințele din București și Cluj-Napoca;

•         500 de lei lunar, pentru cele din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;

•         400 de lei lunar pentru toate celelalte localități.

Sprijinul se acordă pentru cel mult 36 de luni cumulate, indiferent de numărul și durata întreruperilor intervenite în această perioadă, stipulează proiectul de lege.

Transport la jumătate de preț, inclusiv pentru navetiști

Cea de-a doua facilitate propusă este reducerea cu 50% a tarifelor pentru abonamentele nominale de transport public local, metropolitan sau integrat. Practic, în Capitală, ar fi subvenționat abonamentul inclusiv pentru abonamentele care permit utilizarea atât a transportului public de suprafață, cât și a metroului.

Proiectul include, de asemenea, și abonamentele nominale de navetă pe calea ferată.

Pentru a beneficia de reducere, tânărul trebuie să aibă tot între 18 și 29 de ani, să fie angajat cu normă întreagă și să nu câștige mai mult de 4.000 de lei net lunar. Sunt eligibile persoanele cu domiciliul sau reședința în România.

Nici în acest caz nu se poate primi un alt ajutor public pentru aceeași cheltuială, același traseu și aceeași perioadă.

Există și o excepție de la condiția angajării cu normă întreagă. Potrivit proiectului legislativ, tinerii care lucrează part-time ar putea beneficia de cele două măsuri de sprijin dacă urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate. În acest caz, plafonul de venit ar urma să fie ajustat proporțional cu timpul de lucru.

Aleșii, brusc „îngrijorați” de tinerii prinși între chiriile mari și veniturile mici

Autorii proiectului își argumentează propunerea și îngrijorarea bruscă, apărută peste noapte, după ce au trecut în Opoziție, prin dificultățile pe care le întâmpină tinerii când finalizează studiile și vor să se mute din casa părinților. 

Potrivit acestora, actualul sistem de facilități este construit în principal în jurul statutului de elev sau student, iar după terminarea studiilor, tinerii pierd reducerile, tocmai când încep să suporte costurile deplasării la serviciu și ale unei locuințe independente.

„Tânărul pierde sprijinul public pentru transport în momentul în care începe să suporte simultan costurile deplasării, locuirii și formării unei gospodării independente”, argumentează parlamentarii, în expunerea de motive.

Aceștia invocă, de asemenea, numeroase date despre sărăcie, ocuparea forței de muncă și costul locuirii.

Potrivit documentului, în 2025, în România erau aproximativ 3,11 milioane de persoane cu vârste între 15 și 29 de ani, iar rata ocupării era de numai 3,3% în grupa 15–19 ani, de 33,5% pentru cei între 20 și 24 de ani și de 70,9% în grupa 25–29 de ani.

Tot în 2025, 30,8% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Procentul era cu 6,6 puncte procentuale peste media Uniunii Europene și cu 3,4 puncte peste rata înregistrată în rândul întregii populații din România.

Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt, de asemenea, importante. În grupa de vârstă 25–29 de ani, rata ocupării era de circa 79% în orașe și de numai 63% în mediul rural.

Mai mult, aleșii mai citează și din Barometrul Național al Tinerilor 2026, potrivit căruia 36,6% dintre tineri locuiesc cu părinții, socrii sau familia extinsă, iar 19,2% stau cu chirie. 

Pentru aproape o treime dintre respondenți, costul locuinței sau al chiriei reprezintă principala dificultate pentru studenți, iar peste 27% consideră că ajutorul pentru chirie sau locuință ar fi cea mai utilă măsură pentru continuarea studiilor universitare.

Cifrele arată că accesul la o locuință și la transport rămâne dificil pentru o parte importantă a generației tinere, mai spun autorii proiectului. Potrivit datelor Storia, citate în expunerea de motive, în iunie 2026 chiria medie solicitată în cele zece orașe analizate depășea 500 de euro lunar, iar în București ajunsese la 593 de euro.

Exemplul din Sfântu Gheorghe

Totodată, este dat ca exemplu programul derulat de Primăria Sfântu Gheorghe încă din 2021. Acesta acordă tinerilor sub 35 de ani un sprijin de până la 100 de euro pe lună, fără să depășească 40% din valoarea chiriei. Până în august 2026, programul înregistrase 142 de cereri, dintre care 109 fuseseră aprobate. Durata medie a sprijinului era de zece luni, iar 94 dintre cei 109 beneficiari aveau un loc de muncă.

Datele privind contractele de închiriere din Sfântu Gheorghe sunt relevante și pentru bugetul public, susțin inițiatorii, deoarece arată că o subvenție pentru chirie poate fi însoțită de înregistrarea unor contracte la ANAF.

Impactul bugetar, de sute de milioane de lei pe an, problema noului Guvern

Aleșii recunosc, în expunerea de motive, că aplicarea măsurilor va genera cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. Acestea vor include, pe lângă subvențiile pentru chirie și compensarea reducerilor la transport, și costurile administrative pentru verificarea eligibilității, efectuarea plăților și monitorizarea programului.

Pentru chirii, inițiatorii au făcut trei scenarii, pornind de la circa 160.000 de potențiali chiriași (având în Vedere că puțin peste 19% din cei 837.451 de tineri cu vârste între 18 și 29 de ani locuiesc cu chirie). 

Chiar și în cazul unui scenariu restrâns (cu circa 32.000 de beneficiari), subvenția ar costa bugetul de stat 19,29 milioane de lei lunar, respectiv 231,53 milioane de lei anual.

Dacă aceleași persoane ar primi ajutorul timp de trei ani, cheltuiala totală, doar pentru subvenționarea chiriilor, ar ajunge la aproape 700 de milioane de lei.

La această sumă s-ar adăuga cheltuielile pentru transportul public local și metropolitan. Dacă numai un sfert dintre tineri ar folosi facilitatea, costul anual ar fi de peste 170 de milioane de lei, pe an, potrivit estimărilor inițiatorilor. Însă, dacă toată populația de referință ar utiliza facilitatea, nota de plată este estimată la peste 682 de milioane de lei anual.

Pentru transportul feroviar, parlamentarii folosesc un abonament lunar ipotetic de 300 de lei, din care statul ar urma să suporte 150 de lei. În funcție de numărul beneficiarilor, costul anual estimat ar varia între 18 milioane de lei (pentru 10.000 de persoane) și 450 de milioane de lei (dacă ar beneficia 250.000 de tineri).

Pe scurt, gaura la buget ar putea fi mult mai mare, având în vedere că numărul real al beneficiarilor nu este cunoscut și nici estimările nu reprezintă o evaluare exactă a costurilor, ci doar scenarii orientative. Cu toate acestea, inițiatorii nu spun și de unde vor fi luați banii pentru implementarea măsurilor populiste puse acum pe masa senatorilor, lăsând problema pe umerii noului Guvern.  

Dacă inițiativa va fi adoptată de Parlament și promulgată de șeful statului, Guvernul va avea la dispoziție șase luni pentru aprobarea normelor metodologice privind verificarea eligibilității și decontarea sumelor, la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).