Știi cine te omoară cu facturile? 66% din prețul electricității și 50% din cel al combustibililor sunt mâna statului

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, avertizează că prețurile vor continua să crească semnificativ și în perioada următoare. Ofertele furnizorilor de energie electrică indică majorări de preț între 10% și 22%, în timp ce consumatorii non-casnici de gaze naturale se confruntă cu creșteri semnificative, a subliniat acesta, în condițiile în care până la sfârșitul lunii martie prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici este plafonat.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

În prezent, din factura lunară a unui consumator casnic din România, prețul energiei active reprezintă circa 33%, restul fiind împărțit egal între tarifele reglementate stabilite de ANRE și fiscalitatea energetică, adică ce intră direct în vistieria statului. O situație similară se înregistrează și pe piața gazelor naturale. În cazul carburanților, statul joacă efectiv la rupere. El ia aproape jumătate din prețul la pompă. Această suprataxare a consumatorilor duce la creșterea presiunii pe bugetele românilor, ceea ce face ca, raportat la puterea de cumpărare, să fim printre codașii Europei.

Comparativ cu prima jumătate a anului 2025, analiza evoluțiilor în monedele naționale indică variații pronunțate la prețurile energiei electrice. Pentru gospodării ele au crescut semnificativ în România (+51,6%), Irlanda (+19,8%) și Finlanda (+18,4%). În schimb, unele țări au înregistrat scăderi accentuate, în special Danemarca (-31,7%) și Luxemburg (-24,1%). Exprimate în standardul puterii de cumpărare (Purchasing Power Standard «PPS«/Standardul Puterii de Cumpărare «SPC»), care reflectă diferențele de cost al vieții între țări, prețurile la energie electrică au fost cele mai ridicate pentru gospodăriile din România (46,9 la 100 kWh), Polonia (41,1) și Cehia (34,3). Cele mai scăzute prețuri, calculate pe baza SPC, au fost înregistrate în Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5). PPS este o unitate monetară artificială care elimină diferențele dintre nivelurile generale ale prețurilor din țări, permițând compararea puterii de cumpărare. Valorile astfel calculate nu reprezintă sume facturate în euro, ci arată cât de scumpă este electricitatea în raport cu prețurile bunurilor și serviciilor din fiecare țară.

Fiscalitatea și tarifele impuse de ANRE, peste 65% din prețul energiei

De asemenea, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din UE au scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 de euro, față de 0,29 de euro pe kWh în a doua jumătate a anului 2025. Prețurile au rămas totuși semnificativ peste nivelurile înregistrate înainte de criza energetică din 2022. În același timp, taxele și tarifele au scăzut ușor, ponderea acestora în factura finală reducându-se cu 0,5 puncte procentuale, de la 28,9% în a doua jumătate a anului 2025 la 28,4% în prima jumătate a anului 2026. Potrivit ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, în România  circa 33% din prețul final al energiei electrice reprezintă prețul mărfii, restul fiind împărțit egal între fiscalitatea energetică introdusă de Ministerul Finanțelor și taxele reglementate impuse de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

În prețul energiei electrice consumate efectiv (energia activă) intră costul la care furnizorul cumpără energia de pe piață și marja lui de furnizare (costuri de funcționare și profitul).

Urmează tarife reglementate, care sunt stabilite de ANRE, și aici intră:

• tariful de transport (ce plătești pentru folosirea rețelei naționale de înaltă tensiune);
• tariful de distribuție (rețeaua locală care aduce curentul până în bloc sau casă);
• tariful de introducere în rețea (Tg) și serviciile de sistem (costuri tehnice pentru menținerea echilibrului în sistem).

La capitolul taxe și contribuții, care sunt stabilite prin lege și plătite de toți consumatorii casnici intră:

• certificatele verzi – o taxă pe care o plătești, conform Legii 220/2007, pentru a susține producția de energie din surse regenerabile (soare, vânt, apă); furnizorii cumpără aceste certificate, iar costul lor este inclus în factura ta; valoarea și cota anuală sunt stabilite și actualizate de ANRE;
• contribuția pentru cogenerare – sprijină producerea combinată de energie electrică și termică;
• acciza – taxă specifică pe energia electrică pentru consumatori casnici;
• TVA – se aplică peste toate componentele de mai sus (în prezent, cota standard este de 21%).

Din prețul benzinei la pompă, statul ia jumătate

În această perioadă, România se află pe locul 14 în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, după Malta, Polonia, Suedia, Bulgaria, Cipru, Slovenia, Luxemburg, Spania, Ungaria, Austria, Croația, Cehia, Slovacia. În cazul motorinei, țara noastră este situată pe locul 11 între statele Uniunii Europene în ceea ce privește cel mai mic preț la acest tip de combustibil, după Malta, Polonia, Spania, Bulgaria, Slovenia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croația, Cipru.

Dacă analizăm prețul fără taxele statului, comparativ cu celelalte țări UE, România se clasează pe locul 9 la benzină, fiind cea mai ieftină țară după Malta, Slovacia, Austria, Estonia, Cehia, Luxemburg, Italia, Slovenia, în timp ce motorina fără taxe comercializată la noi este pe locul 10 în topul celor mai mici prețuri, după Malta, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Estonia, Italia, Cehia, Lituania.

Potrivit datelor afișate de buletinul săptămânal al UE (Oil Bulletin), la începutul săptămânii trecute, prețul la pompă al benzinei standard (cea de 95), era de 1,88 de euro/l. Fără taxe, același litru de benzină costa 0,98 de euro/l, ceea ce arată că fiscalitatea reprezintă aproape jumătate din prețul plătit de șoferi. Conform PretCarburant.ro, pe 1 noiembrie 2026 prețul mediu național la pompă în România este pentru benzină 10,05 lei/litru, motorină – 10,90 de lei/litru și GPL – 4,71 de lei/litru. Un plin de 50 de litri de benzină costă aproximativ 503 lei, iar de motorină – circa 545 de lei.

România, pe primul loc cu cea mai mare creștere a prețului la gaze

În cazul gazelor naturale, prețul mediu plătit de gospodăriile din UE a scăzut la 0,11 euro/kWh în prima jumătate a anului 2026. Reducerea a fost de 10,2% față de semestrul al doilea din 2025 și de 3,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Și în cazul gazelor există diferențe mari între statele membre. Cele mai mici prețuri au fost raportate în Ungaria, de 0,03 euro/kWh, Croația, de 0,05 euro/kWh, și România, de 0,06 euro/kWh. Suedia a avut cel mai ridicat preț, de 0,22 de euro/kWh. Comparativ cu prima jumătate a anului 2025, prețurile la gaze au crescut în șapte state membre, au scăzut în 12 țări și au rămas stabile în alte patru.

România a înregistrat cea mai mare creștere, de 9,3%, urmată de Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%. Cele mai mari scăderi au fost raportate în Bulgaria, de 14,5%, Grecia, de 11,3%, și Spania, de 10%.

Citește și Alocațiile copiilor ar putea rămâne înghețate și în 2027. Anunțul ministrului Muncii despre banii părinților

Taxe și tarife factura gaze naturale

Pe lângă  costul gazelor naturale consumate efectiv, în prețul final pe care îl plătesc consumatorii se mai regăsesc: 

– tariful de transport care reprezintă costul aferent transportului gazelor naturale prin rețelele de transport de la punctul de extracție până la rețeaua de distribuție locală;

– tariful de distribuție care reprezintă costul asociat transportului gazelor naturale prin rețeaua de distribuția locală până la consumatorul final;

– abonament (dacă există) – o taxă fixă zilnică sau lunară pentru gestionarea contului;

– acciza (o plătesc doar consumatorii non-casnici care utilizează gazul în scop comercial);

– TVA aplicată aplicată la întreaga sumă.

Per total, fiscalitatea și tarifele impuse de ANRE în cazul gazelor naturale este similară cu cea de la energia electrică

După standardele puterii de cumpărare, clasamentul prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici arată că Bucureștiul devine cel mai scump oraș, cu un indice de 55,1 PPS, iar Oslo ocupă ultimul loc, fiind cel mai ieftin, cu 11,5. În ceea ce privește capitalele țărilor UE cu cele mai puternice economii, Roma este cea mai scumpă în termeni de PPS (38,2), în timp ce Parisul (25,8) este cea mai ieftină. În același timp, Berlinul înregistra 35,5, Madridul – 31,6)și Londra – 30,9, toate fiind peste media UE de 29,6.

Septembrie a venit cu scumpiri

Prima lună de toamnă a continuat însă tendința de creșterea prețurilor manifestată deja din perioada verii. Potrivit Raportului HEPI (Household Energy Price Index – septembrie 2026), Bruxelles și Berlin au fost cele mai scumpe capitale pentru clienții casnici din Europa, fiind urmate de Dublin, Berna și Londra. La Kiev prețul energiei electrice a fost cel mai mic, fiind urmat de cel înregistrat la Budapesta, Podgorica și Belgrad. În termeni nominali, prețurile din capitalele țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) tind să fie sub medie, dar în septembrie prețurile înregistrate la București, Praga, Vilnius și Varșovia au fost peste media europeană.

Modificările pe piața energiei din Europa, în septembrie

Cele mai semnificative schimbări care au avut loc pe piața energiei electrice în septembrie au fost următoarele:

• O creștere a prețurilor cu 11% la Stockholm, din cauza creșterii componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 8% la Amsterdam, din cauza creșterii componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 7% la Copenhaga, Nicosia și Tallinn, din cauza creșterilor componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 6% la Atena și Riga, din cauza creșterilor componentelor energie și distribuție;

• O creștere a prețurilor cu 5% la Bruxelles, Roma și Vilnius, din cauza creșterilor componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 5% la Viena, din cauza creșterilor componentelor energie și taxelor pe energie;

• O creștere a prețurilor cu 4% la Lisabona și Ljubljana, din cauza creșterilor componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 3% la Berlin, Helsinki și Londra, din cauza creșterilor componentei energie;

• O creștere a prețurilor cu 3% la Madrid, din cauza creșterilor componentelor energie și taxelor pe energie. 

Ce a declanșat cursa prețurilor

Prețul mediu european al energiei electrice pentru utilizatorul final prezintă o creștere în septembrie 2026, urmând tendința ascendentă continuă de la sfârșitul verii. Dintre cele 33 de capitale analizate de raportul citat, 18 au înregistrat creșteri de prețuri în principal modeste, 14 nu au prezentat nicio variație. Dependența de gaze naturale în producția de energie electrică rămâne un factor determinant al evoluției prețurilor pentru utilizatorii finali din Europa, în special prin rolul pe care acestea îl joacă în stabilirea prețului marginal. Conflictele reizbucnite în Orientul Mijlociu și perturbările persistente în zona Strâmtorii Ormuz amenință direct rutele de transport maritim pentru petrol și gaze, generând neliniște pe piață și ducând la creșterea prețurilor materiilor prime energetice. În plus, Europa a intrat în toamnă cu un nivel al stocurilor de gaze mai scăzut decât în ​​anii precedenți. Acest lucru a declanșat o cursă a prețurilor, statele concurând pe piață pentru a achiziționa și asigura rezervele necesare pentru iarnă.

Plafonat, dar peste prețul de la Bruxelles sau Londra

În mod similar situației de la energie electrică, prețurile la gaze raportate la puterea de cumpărare (PPS) diferă semnificativ de prețurile efective. În septembrie, Budapesta, Luxemburg și Belgrad au fost orașele cu cele mai mici prețuri, după ajustarea în funcție de PPS. Cu un preț plafonat pentru consumatorii casnici, bucureștenii au un preț raportat la puterea de cumpărare printre cele mai mici din Europa, dar totuși mai mare decât cel plătit de locuitorii Bruxelles-ului, Londrei, Luxemburgului sau Budapestei, oraș unde se înregistrează cel mai mic preț european din acest punct de vedere.