Cum va fi salvată centrala de la Cernavodă de secetă: autoritățile au aprobat planul pentru apa de răcire a 4 reactoare. Ce se schimbă pe Dunăre

Planul vine după ce, la sfârșitul lui iulie, ambele reactoare au fost oprite pentru prima dată din cauza nivelului fără precedent de scăzut al Dunării. Centrala produce, în mod normal, aproximativ 20% din electricitatea României. Soluțiile: apă suplimentară la priza de răcire, dragarea Dunării Vechi și un proiect Bala II adaptat secetelor extreme.

Măsurile sunt gândite pe termen scurt, mediu și lung și urmăresc atât apa necesară funcționării centralei, cât și îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre.

Seceta a oprit centrala de la Cernavodă

Vara aceasta, seceta a adus Dunărea la cele mai mici debite din istoria documentată. La sfârșitul lui iulie, Nuclearelectrica a oprit controlat ambele reactoare ale centralei: Unitatea 1 pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 30 iulie. A fost pentru prima dată când ambele reactoare au fost oprite simultan din cauza debitului scăzut al fluviului.

În acel moment, Dunărea avea un debit de 1.650 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 de metri cubi pe secundă, potrivit Ministerului Energiei, citat de HotNews. În mod normal, centrala de la Cernavodă produce aproximativ 20% din electricitatea consumată în România.

Problema de la bifurcația Bala

O parte importantă a problemei se află în amonte de Cernavodă, la bifurcația dintre Dunărea Veche, pe care se află centrala, și brațul Bala, care duce apa spre brațul Borcea. Potrivit comitetului interministerial, apa de la această bifurcație se împarte în prezent aproximativ 85% spre brațul Bala și doar 15% spre Dunărea Veche, notează Revista Biz.

Când debitul total al fluviului scade foarte mult, pe Dunărea Veche ajunge prea puțină apă pentru priza de răcire a centralei.

Ce prevede planul

Pe termen scurt:

• un aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei, atunci când va fi nevoie;
• continuarea dragării Dunării Vechi, pentru creșterea debitului pe acest braț și îmbunătățirea navigației.

Pe termen mediu, proiectul Bala II. Comitetul a prezentat indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați potrivit legii. Recomandarea este ca proiectul și licitația să țină cont de debitele extrem de scăzute din 2026. Proiectul are trei obiective: apă suficientă pentru reactoarele centralei, inclusiv pentru patru unități, menținerea navigației pe Dunărea Veche și facilitarea circulației peștilor. Planul prevede redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi și identificarea unor soluții pentru zona stâncii Pârjoaia.

Pe termen lung, reactoarele 3 și 4. Comitetul recomandă ca proiectarea noilor unități 3 și 4 ale centralei să țină cont de situația hidrologică din 2026. Autoritățile propun și analizarea unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei, astfel încât reactoarele să poată funcționa și în condiții hidrologice dificile.

Măsurile de urgență din această toamnă

Raportul vine după mai multe intervenții de urgență aprobate în ultimele luni. În august, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis construirea unui dig temporar pe Dunărea Veche, care să devieze o parte din apă spre canalul Dunăre – Marea Neagră și spre priza de răcire a centralei, iar Hidroelectrica a început să elibereze apă din lacurile de acumulare de pe Olt, potrivit Economedia.

Tot în această toamnă, autoritățile au pregătit sisteme de pompare de mare capacitate, care să poată transfera spre centrală cel puțin 6,5 metri cubi de apă pe secundă, și au continuat dragarea în zona Caragheorghe-Turcescu, la confluența cu Gura Bala. Hidroelectrica ar urma să suplimenteze debitul Dunării cu aproximativ 50-100 de metri cubi pe secundă, în măsura în care volumele de apă din lacuri permit, potrivit Cotidianul.

Cine face parte din comitet

Comitetul interministerial Bala – Cernavodă, înființat prin decizia prim-ministrului nr. 278/2026, reunește Cancelaria Prim-Ministrului, ministerele Energiei, Transporturilor și Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, Nuclearelectrica și Universitatea Tehnică de Construcții București.

Raportul recomandă continuarea colaborării dintre instituții, inclusiv pe durata lucrărilor, pe baza unui set comun de date și a unor modelări hidraulice.