De la scutire totală la taxă pe kilometru: cum se schimbă fiscalitatea mașinilor electrice în Europa

Răspunsul, se pare, este să se revină la exact lucrul pe care mașinile electrice promiteau să-l elimine: taxele.

Marea Britanie, prima mare economie europeană cu un plan ferm

Guvernul britanic a confirmat oficial, în iulie 2026, introducerea unei noi taxe, Electric Vehicle Excise Duty (eVED), care va intra în vigoare din 1 aprilie 2028. Măsura fusese anunțată inițial de cancelarul (ministrul de Finanțe) Rachel Reeves, în bugetul de toamnă din 2025, iar varianta finală a venit după o consultare publică desfășurată între noiembrie 2025 și martie 2026, care a strâns peste 5.000 de răspunsuri.

Mecanismul e simplu: mașinile 100% electrice vor plăti 3 pence pentru fiecare milă parcursă (aproximativ 2,2 eurocenți pe kilometru), iar cele hibrid plug-in, 1,5 pence pe milă, jumătate din tariful electricelor, pentru că acestea plătesc deja taxă pe carburantul consumat. Mașinile pe hidrogen vor fi taxate la același nivel ca electricele pure, iar cele cu autonomie extinsă (range-extender), la nivelul hibridelor. Vehiculele utilitare electrice, autobuzele, autocarele și camioanele grele rămân, cel puțin inițial, exceptate.

Taxa nu se plătește la încărcarea mașinii, ci se declară anual: proprietarii vor raporta kilometrajul curent și vor estima distanța pe care intenționează să o parcurgă în anul următor, urmând ca suma să fie regularizată ulterior, în funcție de kilometrajul real, verificat prin datele colectate la inspecțiile tehnice periodice (MOT), fără urmărire GPS, precizează autoritățile britanice, pentru a proteja intimitatea șoferilor.

Pentru o mașină electrică ce parcurge aproximativ 8.500 de mile pe an (circa 13.700 km), taxa eVED va ajunge la aproximativ 255 de lire sterline anual, la care se adaugă taxa auto standard (VED) de 200 de lire, ajungând la un total de aproximativ 455 de lire sterline pe an în taxe de circulație, doar pentru o mașină electrică obișnuită. Nivelul taxei nu va rămâne fix: din anul fiscal 2029-2030, tarifele vor fi ajustate anual în funcție de inflație (indicele prețurilor de consum, CPI), exact modul în care a fost istoric ajustată și taxa pe combustibil.

Guvernul britanic estimează că noua taxă va aduce la buget aproximativ 1,1 miliarde de lire sterline în 2028-2029, sumă care ar urma să crească la 1,9 miliarde de lire până în 2030. În același timp, propriile estimări ale Biroului pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) arată că măsura ar putea reduce vânzările de mașini electrice cu aproximativ 120.000 de unități între 2025 și 2031, circa 2% din vânzările anticipate pentru această perioadă, un semnal clar că taxa ar putea încetini, cel puțin ușor, tocmai tranziția pe care guvernul o susține oficial.

Franța: ideea circulă deja, deși nu există un proiect oficial

În Franța, o taxă similară nu a fost încă decisă, dar subiectul a intrat deja în dezbaterea publică și politică. Yves Carra, purtător de cuvânt al Mobilité Club France, asociație care reprezintă interesele șoferilor, consideră că o formă de taxare a mașinilor electrice va apărea, în cele din urmă, și în Franța. „Suntem puțin în urmă, dar va veni, fie în funcție de kilometraj, fie direct prin contorul Linky”, a declarat acesta pentru Le Figaro, referindu-se la sistemul de contoare inteligente de energie electrică deja instalat în majoritatea locuințelor franceze, care ar putea, teoretic, să estimeze consumul de energie folosit pentru încărcarea unei mașini electrice.

Subiectul a devenit deja unul politic contondent. Florian Philippot, președintele partidului Les Patriotes, susține că guvernul ar pregăti deja o astfel de taxare pe kilometri. Nicolas Dupont-Aignan, președintele partidului Debout la France și fost candidat prezidențial, a criticat dur perspectiva: „Ni le-au vândut drept ecologice, virtuoase și, mai ales, economice, iar acum le vor taxa pentru a umple buzunarele statului.”

România a eliminat deja scutirea totală

România nu a introdus o taxă pe kilometraj, dar a făcut deja primul pas simbolic în aceeași direcție. Potrivit Legii 239/2025, din 1 ianuarie 2026, proprietarii de mașini 100% electrice au început să plătească un impozit anual fix de 40 de lei, sumă modestă, dar care pune capăt scutirii totale de impozit auto de care beneficiaseră electricele ani la rând. Premierul Ilie Bolojan a justificat măsura prin principiul „poluatorul plătește”, parte a unui pachet fiscal mai amplu care a majorat semnificativ impozitele auto pentru toate categoriile de vehicule, în funcție de cilindree și normă de poluare.

Măsura a coincis, în plus, cu o restrângere a stimulentelor de achiziție: Ministerul Mediului a anunțat, pe 30 iulie 2026, epuizarea fondurilor alocate mașinilor electrice prin Programul Rabla Auto 2026, la doar 10 zile de la deschiderea înscrierilor, un semnal suplimentar că sprijinul statului pentru achiziția de mașini electrice se restrânge, în paralel cu introducerea primelor taxe.

O problemă bugetară pe care o vor întâlni toate statele

Explicația oficială pentru toate aceste măsuri, indiferent de țară, este identică: taxele pe carburanți (accize pe benzină și motorină) reprezintă, în majoritatea statelor europene, o sursă semnificativă de venituri bugetare, adesea folosită direct pentru finanțarea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce mașinile electrice câștigă tot mai mult teren, în România, de exemplu, vânzările de mașini 100% electrice au crescut cu 80% într-o singură lună (octombrie 2025 față de octombrie 2024), ajungând la o cotă de piață de 8%, veniturile din aceste taxe scad constant, chiar dacă numărul total de mașini de pe șosele nu se reduce.

Marea Britanie nu este, de altfel, prima țară care recurge la o taxă pe distanța parcursă pentru mașinile electrice. Sisteme similare există deja în Noua Zeelandă și Islanda, precum și în mai multe state americane, printre care Oregon, Utah și Hawaii. Elveția analizează, la rândul ei, introducerea unui sistem asemănător, începând din 2030.

Promisiunea inițială, tot mai greu de ținut

Ceea ce leagă toate aceste evoluții este o schimbare de fond, greu de ignorat: pentru mulți dintre primii cumpărători de mașini electrice, decizia a fost motivată nu doar de considerente ecologice, ci și de argumentul financiar, scutirea de taxe, costurile mai mici de utilizare, lipsa accizei pe „carburant”. Pe măsură ce tot mai multe guverne europene ajung la aceeași concluzie, că veniturile pierdute din taxarea combustibililor fosili trebuie recuperate de undeva, acest avantaj fiscal, care a funcționat ca un argument central de vânzare pentru electromobilitate, începe să se erodeze constant, țară după țară. Rămâne de văzut dacă acest lucru va încetini, așa cum sugerează deja estimările britanice, ritmul de adopție a mașinilor electrice în Europa, tocmai în momentul în care majoritatea guvernelor continentale mizează pe electrificarea parcului auto pentru a-și atinge țintele climatice.

Citește și: Piața auto scade cu 28% în iulie, dar mașinile 100% electrice sfidează tendința APIA