Dominic Fritz, desființat de ÎCCJ în motivarea hotărârii care l-a lăsat fără mandatul de edil al Timișoarei

Fapta prezintă prezintă gravitatea care impune interdicția de trei ani de a mai ocupa funcții publice. Acestea sunt câteva dintre considerentele reținute de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție în motivarea hotărârii definitive prin care l-au declarat, definitiv, pe liderul USR în conflict de interese. Această hotărâre a contribuit decisiv la pierderea de către Dominic Fritz a mandatului de primar și a menținut soluția Curții de Apel Timișoara, pronunțată pe fond, dar și referatul Agenției Naționale de Integritate.

Magistrații instanței supreme au motivat Decizia nr. 3118/2026, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, definitiv, în procesul prin care liderul USR, Dominic Fritz, fostul edil al municipiului Timișoara, a cerut anularea unui referat al inspectorilor de integritate de la ANI în urma căruia a fost declarat în conflict de interese.

Potrivit acestei motivări, judecătorii au respins susținerea lui Dominic Fritz că a acționat fără vinovăție, mai exact că ar fi semnat un document în favoarea creditorului său din campania electorală pentru alegerile locale din anul 2020 fără să cunoască situația de conflict de interese. „Înalta Curte reține că acesta (Fritz – n.red.) a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată”, se arată în motivarea Curții supreme.

Mai mult, magistrații subliniază că, pentru a fi constatat conflictul de interese administrativ nu era necesară dovedirea intenției edilului de a-și favoriza creditorul, ci era suficientă cunoașterea situației care impunea abținerea de la emiterea actului administrativ. Concret, judecătorii susțin că Dominic Fritz cunoștea cu certitudine că îi datora 25.000 de lei arhitectului Răzvan Gabriel Negrișanu, consilier local USR, precum și că legătura acestuia din urmă cu documentația de urbanism putea fi identificată prin verificarea actelor pe care Fritz și le-a însușit

Apărare incredibil de subțire: Împrumutul era unul electoral

Motivarea ÎCCJ se apleacă și asupra naturii relației financiare dintre Dominic Fritz și creditorul Negrișanu, arătând că în campania electorală din anul 2020, aferentă alegerilor locale, liderul USR a primit de la creditorul său, arhitect și consilier local USR, un credit de 25.000 de lei. Negrișanu este implicat în firma RD Design SRL, care a realizat documentația urbanistică supusă avizării de către Consiliul Local. În apărarea sa, Dominic Fritz a declarat că împrumutul avea caracter electoral și urma să fie rambursat prin AEP, astfel încât nu ar fi avut vreun interes să îl favorizeze pe creditor.

Ei, bine, judecătorii au respins acest argument, arătând că „împrumutul electoral generează o dependență personală și politică de intensitate superioară unei datorii comerciale obișnuite, creditorul fiind cel care a finanțat campania prin care recurentul a ajuns în funcția publică pe care era chemat să o exercite cu imparțialitate. Abținerea creditorului de la vot, pe temeiul propriului conflict de interese, confirmă realitatea și intensitatea interesului patrimonial în cauză”. Mai mult, la momentul semnării referatului, raportul juridic de creditare nu fusese stins.

Asemenea judecătorilor de la Curtea de Apel Timișoara, și ÎCCJ subliniază că  arhitectul Negrișanu însuși s-a abținut de la votul privind aprobarea PUZ-ului, în ședința Consiliului Local din 27 noiembrie 2020, conduită care „confirmă existența interesului patrimonial al creditorului și întărește concluzia privind obligația de abținere care îi revenea și primarului” .

Instanța: Standardul de integritate cerut unui primar este unul foarte ridicat

Înalta Curte de Casație și Justiție face o analiză a cauzei și în raport cu jurisprudența CJUE, unde se recunoaște combaterea corupției instituționale drept un obiectiv legitim ce poate justifica restrângeri ale accesului la funcțiile publice.

În acest sens, magistrații arată în motivare că protejarea integrității administrației publice nu presupune numai evitarea unor pagube materiale, ci și garantarea faptului că deciziile sunt luate independent de interesele private ale titularilor funcțiilor. Context în care „gravitatea unui asemenea incident de integritate nu poate fi redusă exclusiv la existenţa sau inexistenţa unui prejudiciu ori la valoarea avantajului patrimonial obţinut. Ea trebuie analizată şi prin prisma valorii instituţionale afectate: încrederea publicului că atribuţiile conferite de funcţia publică nu sunt exercitate într-un context în care relaţiile şi interesele private ale titularului se intersectează cu decizia publică”.

Documentul mai subliniază și că standardul de integritate cerut unui primar este unul ridicat, corespunzător responsabilităților funcției și impactului deciziilor asupra comunității. În cazul lui Dominic Fritz, semnarea unui referat de aprobare pentru o documentație elaborată de societatea în care activa propriul creditor electoral crea, în aprecierea instanței, o aparență de părtinire perceptibilă unui observator obiectiv.

Cum a încercat, fără succes, șeful USR să scape de interdicția temporară de a ocupa funcții publice

Din aceeași motivare mai aflăm faptul că Dominic Fritz a încercat să obțină de la ÎCCJ înlăturarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice, afirmând că sancțiunea „produce consecințe disproporționate asupra carierei sale politice”. Instanța a recunoscut că impactul este unul real și sever, dar a considerat că această împrejurare nu justifică exceptarea lui Dominic Fritz de la regimul legal aplicabil celorlalți aleși.

„Severitatea impactului sancțiunii nu rezidă exclusiv în imposibilitatea temporară de a candida la o funcție eligibilă. Această imposibilitate constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese”, se arată în documentul citat.

Judecătorii i-au arătat liderului USR că interdicția de a ocupa funcții publice este limitată în timp și „nu suprimă dreptul la muncă”, Fritz având posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat.

Citește și: Dominic Fritz cere alegeri anticipate: „Nu putem decide de frica unui rezultat”

„În mod corect, instanța de fond a reținut că interdicția de a ocupa funcții publice sau demnități publice pentru o perioadă de 3 ani nu este disproporționată în raport cu scopul legitim al statului de a asigura integritatea persoanelor care exercită o funcție publică sau o demnitate publică și că reclamantul nu justifică un caz excepțional pentru a fi înlăturată interdicția”, mai afirmă judecătorii instanței supreme.