Funcționarii publici cer retragerea proiectului de lege prin care vor fi amendați dacă solicită documente

Bugetarii sunt amenințați cu amenzi, printr-o modificare legislativă care le-ar interzice să mai solicite documente fizic, fiind considerată accesibilă varianta de transmitere online. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) solicită Parlamentului şi Guvernului României să respingă acest proiect de lege care i-ar sancționa pe funcționari pentru un proces de digitalizare care de fapt nu s-a produs. Sindicatele spun că angajații instituțiilor nu au nicio vină pentru neregulile din proiectele de digitalizare, iar sistemele nu sunt funcționale, deși s-au declarat finalizate. Din acest motiv se solicită în continuare documente în format fizic, iar transformarea funcționarilor în „țapi ispășitori” nu va face decât să crească frustrarea din sistemul bugetar și numărul de procese în instanțele de judecată, statul fiind cel care va plăti toate pagubele, la final.

FNSA cere Parlamentului și Guvernului „să înceteze transformarea salariaţilor din administraţie în ţapi ispăşitori pentru lipsa de interoperatibilitate, subfinanţarea instituţiilor publice şi eşecul politicilor de implementare a digitalizării reale a instituţiilor”. Federația anunță că procesul de digitalizare a instituţiilor bugetare nu este funcțional și cere implementarea acestuia „prin investiții, personal suficient și proceduri clare, nu prin amenzi aplicate salariaților”.

Proiectul de lege a fost inițiat și depus la Parlament de deputatul PNL Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, iar acesta și-a motivat inițiativa legislativă prin faptul că digitalizarea a fost deja implementată, iar cerințele funcționarilor ar fi abuzive.

„Amenzile serioase sunt singura cale sigură pentru a schimba modelul statului ca jupân în relația cu cetățenii. Am dat o lege acum trei ani, celebra Lege 9/2023, care a interzis copiile după buletin și dosarul cu șină, dar e clar nu merge peste tot doar cu frumosul. Românii vor putea sesiza orice abuz de birocrație excesivă printr-un simplu formular online”, a declarat acesta, la depunerea proiectului.

Inițiatorul Legii nr. 9/2023 a fost tot Sebastian Burduja, aceasta modificând OUG 41/2016, pentru a introduce obligația funcționarilor să accepte semnătura electronică, plata online și comunicarea digitală, interzicând totodată solicitarea de documente pe care statul le deține deja sau a dosarelor cu șină. 

Politicienii „populiști, habarniști și iresponsabili”

În proiectul inițial, obligațiile nu au fost însoțite de sancțiuni, iar Burduja crede că din acest motiv s-au cerut în continuare documente, abuziv, nu pentru că sistemul electronic e nefuncțional.

„Am luat act de informaţiile apărute în spaţiul public privind un proiect de lege care ar introduce un regim de sancţiuni pentru salariaţii care solicită cetăţenilor documente pe care instituţia le poate obţine singură, refuză documente în format electronic sau menţin practici administrative depăşite de tehnologia actuală. Logica acestor ,,pricepuţi” iniţiatori şi cunoscători ai realităţilor instituţionale din România este aceea că trebuie sancţionaţi salariatii pentru lipsa digitalizării, deși aceştia nu au acces la platforme funcționale, baze de date relevante, proceduri clare, instruire personalizată în acest sens şi nu există personal suficient și răspundere instituțională corect delimitată”, a transmis FNSA, catalogând inițiativa legislativă drept „demers populist, iresponsabil, habarnist şi laş al unor politicieni care urmăresc doar aplauze şi like-uri pe platforme sociale, fără intenţia de a promova politici reale în favoarea cetăţenilor”.

Sindicaliștii atrag atenţia asupra faptului că acest demers ,,dezechilibrat” din multe puncte de vedere, care urmăreşte culpabilizarea salariatului, fără asumarea responsabilităţii politice şi administrative a celor care conduc instituţiile şi gestionează resursele bugetare, nu face altceva decât să evidenţieze şi mai mult faptul că ,,marea reformă” reprezintă de fapt fuga de răspundere şi neasumarea politicienilor, faptul că trebuie să guverneze şi să gândească politici de care să beneficieze cetăţenii şi nu ei, de la înălţimea privilegiilor. 

Răzbunarea după revoltele din administrație

De asemenea, sindicatele cer să fie trași la răspundere pentru sistemele nefuncționale factorii de decizie care au gestionat proiectele de digitalizare și le-au declarat finalizate, deși nu sunt.

„Nu salariatul instituţiei a decis lipsa interoperabilității între instituții! Nu salariatul a blocat investițiile în sisteme informatice! Nu salariatul stabilește bugetele, achizițiile publice, arhitectura digitală sau procedurile administrative aprobate la nivel central!”, mai transmite federația.

FNSA amintește faptul că a susţinut şi va susţine eliminarea birocraţiei şi procesul de modernizare a administraţiei publice, dar respinge neadevărurile care stau la baza acestei legi și încercarea de culpabilizare a salariaţilor din administrație sau „transformarea acestora în vinovaţi de serviciu pentru eşecurile sistemice ale politicilor statului, unele generate de analfabetismul funcțional al iniţiatorilor, altele de subminarea cu bună ştiinţă a capacităţii instituţionale, în interesul unor terţe părţi”.

Sindicatele le cer politicienilor să ia în serios dialogul social, amintindu-le că funcționarii le sunt parteneri, nu dușmani, însă momentul în care a fost lansat acest proiect arată strânsa legătură între Ilie Bolojan și funcționarii guvernamentali, documentul fiind scris și depus imediat după revoltele funcționarilor publici împotriva guvernului și mai ales a premierului PNL.