Nepăsare! Guvernul ignoră Legea femicidului: 28 de femei au fost ucise de la începutul anului

În curând se împlinesc șase luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 53/2026 privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl precedă, însă instrumentele care ar trebui să ajute autoritățile să identifice și să gestioneze riscul infracțiunilor de omor comis asupra femeilor încă depind de o hotărâre de Guvern. Legea femicidului a intrat în vigoare pe 26 aprilie 2026, iar Parlamentul a stabilit un termen foarte clar pentru emiterea normelor de aplicare, respectiv șase luni de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, în care trebuie aprobată hotărârea de Guvern prin care sunt stabilite instrumentele specifice de evaluare și gestionare a riscurilor. În prezent, România nu are o bază de date oficială care să monitorizeze femicidele. Reprezentanții sindicatului polițiștilor EUROPOL solicită ministerelor și tuturor instituțiilor responsabile să trateze cu maximă urgență adoptarea tuturor actelor necesare aplicării efective a Legii nr. 53/2026 și, în acest context, ei readuc în discuție un alt proiect de lege uitat la sertar de parlamentari. Este vorba despre Legea persoanelor dispărute, care așteaptă votul Parlamentului de mai bine de 7 ani.

Legea nr. 53/2026 nu reprezintă doar o modificare a Codului penal, ci creează un cadru mai larg pentru prevenirea și combaterea femicidului și stabilește obligații concrete pentru autorități. Conform legii, femicidul este definit ca uciderea intenționată a unei femei, precum și moartea acesteia ca urmare a unor loviri, vătămări cauzatoare de moarte sau alte infracțiuni intenționate urmate de deces. Sindicatul polițiștilor EUROPOL avertizează că deși a mai rămas mai puțin de o lună pentru adoptarea hotărârii de guvern, Executivul nu dă semne că s-ar grăbi să facă acest lucru.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Ce aduce nou Legea femicidului

Potrivit prezentării făcute de polițiștii din EUROPOL, noua lege ar urma să asigure protecția femeilor în fața violențelor la care sunt supuse și care de multe ori se soldează cu moartea victimei. Toate măsurile prevăzute în noua lege nu pot fi puse în practică deocamdată din cauza lipsei respectivei hotărâri de guvern.

În esență, legea modifică Codul penal prin introducerea unor circumstanțe agravante și reguli noi referitoare la fapte săvârșite în contexte de control și dominație, inclusiv în relații de cuplu, precum și în situații legate de genul victimei. Sunt prevăzute, de asemenea, modificări privind violența în familie și anumite infracțiuni sexuale și sunt introduse prevederi referitoare la situațiile în care victima unei infracțiuni decedează sau devine incapabilă să protejeze persoanele aflate în grija sa.

Codul de procedură penală este completat astfel încât, în anumite condiții, instanța să poată constata nedemnitatea de drept a celui condamnat pentru uciderea unei persoane de la a cărei moștenire ar fi avut vocație, atunci când acest lucru protejează interesele persoanelor vulnerabile.

„În curând se împlinesc cele șase luni prevăzute de lege, termen pe care legiuitorul l-a considerat suficient pentru ca Guvernul să pună în mișcare mecanismul necesar aplicării unei legi care are ca obiectiv prevenirea unor crime. Dacă ministerele abilitate ar fi fost conduse de politicieni pentru care siguranța cetățenilor și protejarea victimelor violenței ar fi reprezentat o prioritate reală, ne-am fi așteptat ca toate demersurile administrative necesare să fie făcute din timp, astfel încât hotărârea de Guvern să fie adoptată într-un termen rezonabil, nu să ajungem cu zilele numărate până la expirarea termenului legal. Nu spunem că o hotărâre de Guvern rezolvă singură fenomenul femicidului, însă fără instrumentele prevăzute de lege, o parte esențială a mecanismului de prevenție rămâne incompletă. Pentru că, atunci când vorbim despre violență domestică și risc de femicid, întârzierea nu este doar o problemă birocratică, aceasta poate deveni o problemă de viață și de moarte”.

Sindicatul EUROPOL

Va fi publicat un raport anual privind cazurile de femicide

Poliția, organele judiciare și instituțiile de medicină legală vor avea obligația să colecteze date relevante despre cazurile de violență, intervențiile realizate, ordinele de protecție, victime, agresori, relația dintre aceștia, copii și circumstanțele faptelor, scopul fiind reprezentat de identificarea cauzelor și motivelor femicidului, astfel încât statul să poată interveni înainte ca violența să devină letală.

De asemenea, legea prevede implicarea Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), care trebuie să analizeze datele și să publice anual un raport privind cazurile de femicid și alte omoruri în contextul violenței domestice, inclusiv tentativele, care să conțină inclusiv recomandări pentru prevenirea unor noi tragedii.

În cauzele privind violența domestică și violența împotriva femeilor, organele judiciare trebuie să utilizeze instrumente specifice de evaluare și gestionare a riscurilor, astfel încât să poată fi prevenite femicidele și alte omoruri în cadrul violenței domestice. Marea problemă în acest sens este reprezentată de faptul că aceste instrumente trebuie aprobate prin hotărâre de Guvern, atrag atenția polițiștii.

Ministerul Educației și Cercetării va avea obligația de a include în programele școlare teme privind egalitatea de gen, formele violenței împotriva femeilor și relațiile nonviolente și să sprijine formarea cadrelor didactice în aceste domenii.

138.000 de intervenții ale polițiștilor la cazuri de violență domestică în 2025 

Statistica este îngrijorătoare

Cel puțin 26 de cazuri de femicid au fost documentate de la începutul anului 2026, potrivit monitorizării realizate de Stop Femicidelor până în septembrie și citate de Centrul FILIA, care atrăgea atenția că, deși România are din această primăvară o lege dedicată prevenirii și combaterii femicidului, implementarea instrumentelor de colectare a datelor și evaluare a riscului rămâne esențială.

Gravitatea situației reiese și din rapoartele Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), care arată că au fost înregistrate 5.437 de apeluri la linia 0800.500.333 în primele șase luni ale anului 2026, cu aproximativ 1.500 mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 40%. În domeniul violenței domestice, 1.073 de apeluri au fost făcute direct de victime, iar alte sute au venit din partea martorilor sau a persoanelor care cunoșteau situații de abuz, mai arată datele ANES.

28 de cazuri înregistrate în primele 9 luni ale anului

Cel mai recent caz de femicid s-a înregistrat la sfârșitul lunii septembrie, în județul Vrancea. Potrivit relatărilor presei, o tânără de 27 de ani a fost înjunghiată mortal de soț în comuna Gugești. Crima a fost comisă în urma unui conflict izbucnit în locuința celor doi. Femeia era mama unui copil în vârstă de 7 ani. Potrivit reprezentanților proiectului independent de monitorizare Stop Femicidelor, acesta a fost cel de-al 28-lea caz înregistrat de la începutul anului.

Legea persoanelor dispărute, blocată de 7 ani

După cazul Caracal, din 2019, când tânăra Alexandra a fost ucisă, Ministerul de Interne a elaborat un proiect de lege care instituia un „sistem de protecție adaptat nevoilor persoanei dispărute și familiei acesteia”. Proiectul reglementa etapele administrative care pot fi urmate de autorități în astfel de cazuri, dar totul este îngropat la Parlament, mai precis la Senat, care este for decizional în acest caz. Principalele elemente de noutate aduse de acest proiect sunt: 

– Implementarea unor metode speciale de căutare a persoanei dispărute, având ca scop găsirea/localizarea acesteia în cel mai scurt timp posibil; 

– Constituirea unor structuri specializate, dimensionate corespunzător, care să poată răspunde nevoilor generate de o situație operativă complexă.