Nimic de sărbătorit. Dezastrul din spatele rating-ului BBB cu care se laudă Guvernul

Totuși, menținerea acestei traiectorii ascunde în spate alte dezechilibre majore. Astăzi România a ajuns să înregistreze una dintre cele mai mari scăderi a producției industriale, în principal din cauza contracției din prelucrare. Căderea industriei și prețurile la energie sunt astăzi principalele motive care împiedică menținerea productivității. Viitorul guvern, indiferent de cine va fi condus, va avea o misiunea extrem de complicată. Pe lângă păstrarea consolidării fiscale, el va trebui să repornească economia.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, evaluarea agenției S&P reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și confirmă faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. Totuși, mediul de afaceri s-a deteriorat puternic anul acesta și nici perspectivele pentru 2027 nu arată bine. Un sondaj publicat de patronatul IMM România arată o perspectivă pesimistă asupra mediului de afaceri, în condițiile în care aproape 82% dintre respondenți consideră că acesta s-a deteriorat sau s-a deteriorat foarte mult față de anul trecut. De asemenea, percepția asupra sprijinul mediului politic pentru antreprenoriat este una negativă, aproape 60% dintre respondenți percepând-o astfel. 

Val de insolvențe. Comerțul și construcțiile, cele mai lovite

Numărul firmelor și persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență în România a crescut în primele opt luni ale anului 2026. Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 4.782 de societăți comerciale și PFA au ajuns în insolvență între 1 ianuarie și 31 august. Cel mai mare număr de insolvențe în primele opt luni din 2026 a fost consemnat în comerțul cu ridicata și amănuntul, unde au fost înregistrate 308 cazuri. Comparativ cu primele opt luni din 2025, numărul este mai mare cu 175%. Construcțiile au înregistrat 271 de insolvențe, ceea ce reprezintă o creștere de 256,58% față de perioada similară a anului trecut, potrivit unei analize Sierra Quadrant. La creșterea numărului de insolvențe se mai adaugă radierile și lipsa generalizată de lichidități care a dus la creșterea restanțelor fiscale, precum și creșterea creditelor neperformante. În primul semestru au fost radiate 46.283 de companii, cu 6% mai multe decât anul trecut. La finalul trimestrului al doilea, 48.028 de companii aveau obligații fiscale restante, în valoare totală de 77,6 miliarde de lei. Rata creditelor neperformante acordate firmelor a urcat la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an, mai artă analiza citată.

„Estimăm că 2026 se va încheia cu un nivel ridical al insolvențelor, iar sectoarele cele mai expuse vor fi construcțiile, agricultura și transporturile. Diferența dintre firmele care vor supraviețui și cele care vor dispărea nu va fi dată doar de piață, ci de viteza de reacție. Un antreprenor care își urmărește lunar cash-flow-ul, încasările și restanțele are timp să negocieze cu creditorii, să vândă active sau să ceară un concordat preventiv”, Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s a menținut ratingul suveran al României la calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

PNADD: modelul economic actual trebuie abandonat 

Un avertisment a fost lansat ieri și de reprezentanții Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), care atrăgeau atenția că modelul economic bazat pe suprataxare, împrumuturi și improvizații, promovat de ultimele guverne ale României, inclusiv de cel condus de Ilie Bolojan trebuie să ia sfârșit. Într-o analiză semnată de dr. ing Nicu Vasile, președintele PNADD, se arată: „Modul în care guvernul actual conduce România, dar și cele precedente, arată o lipsă de logică economică. Economia funcționează haotic, fără a avea strategii sectoriale, așa cum și-au făcut statele care au o politică coerentă de dezvoltare. Aceste strategii sectoriale trebuie să aibă ca piloni:

• Strategia pentru construirea competitivității;
• Strategia pentru dezvoltarea agriculturii;
• Strategia pentru reindustrializare;
• Strategia pentru energie care să permită dezvoltarea economică;
• Strategia pentru procesarea materiilor prime; 
• Strategia pentru dezvoltarea capitalul românesc;
• Strategia pentru reducerea dependenței de importuri”.

Citește și Sistemul de taxare a camioanelor TollRo obligă firmele mari să investească zeci de mii de euro, inutil

Tabloul economic s-a înrăutățit

Fără aceste strategii, tabloul dezastrului devine tot mai greu de ignorat, iar anul acesta, grație măsurilor „reformatoare” ale Guvernului Bolojan, situația s-a înrăutățit și mai tare, se precizează în analiza citată, care trece în revistă câteva din „performanțele” economiei românești din acest an:

„- România a pierdut 12 locuri în clasamentul mondial al competitivității, ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate în ediția 2026 a World Competitiveness Ranking, realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Elveția.

– România a avut în ultimele luni a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Datele Eurostat arată scăderi anuale de 1,9% în februarie, 2,5% în martie, 3,3% în aprilie, 5,4% în mai, 5,5% în iunie și 6,5% în iulie. România înregistrează una dintre cele mai mari scăderi ale producției industriale, în principal din cauza contracției din zona de prelucrare.

– România are cel mai mare preț la energia electrică raportat la puterea de cumpărare, arată datele Eurostat. Tot mai multe companii, în special din industrie, au reclamat anul acesta povara facturilor la energie. În același timp, BNR a avertizat că majorarea costurilor în sectoare intensive în energie și transport se propagă de-a lungul lanțurilor de valoare, exercitând presiuni suplimentare asupra prețurilor, iar competitivitatea externă prin preț este afectată, în bună măsură, de costurile cu energia.

– România a exportat mai puțin decât a importat în primele șapte luni din 2026. Deficitul comercial a ajuns la 19,27 de miliarde de euro.

– România se confruntă cu un deficit major de capacități interne de prelucrare, exportând în principal materii prime în loc să adauge valoare pe plan intern.

– România nu are o strategie națională unitară și pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii și combaterea efectelor climatice majore, cum ar fi seceta și deșertificarea. România nu are o strategie care să transforme apa în motor al dezvoltării economice. În perioada 1990 – 2025, România a redus dramatic utilizarea apei, a pierdut o mare parte din capacitatea sa economică şi a ignorat valorificarea integrală a infrastructurii strategice construite de generaţiile anterioare.

– Deși numărul angajaților a scăzut, iar câștigurile salariilor și-au încetinit ritmul, căderea industriei și prețurile la energie împiedică menținerea productivității”.

„Nu avem nevoie de o competiție politică pentru cine inventează următoarea taxă. Avem nevoie de o competiție pentru: cine produce mai mult; cine investește mai mult; cine procesează mai mult; cine exportă mai mult; cine creează locuri de muncă productive; cine crește productivitatea; cine aduce capital în economie; cine reduce dependența de importuri. România nu poate deveni competitivă dacă își taxează permanent economia reală, în timp ce amână reforma structurală. Nu putem cere sacrificii permanente producătorului fără să-i oferim un model economic predictibil. Nu putem cere fermierului să fie competitiv european cu o economie românească impredictibilă. Nu putem cere industriei să investească într-o țară în care regulile se schimbă permanent. Nu putem cere capitalului românesc să rămână în România, dacă statul îl tratează doar ca pe o bază de impozitare. România are nevoie de o schimbare de paradigmă și asta foarte rapid. Cei care conduc România trebuie să renunțe la modelul de creștere economică bazat pe consum, dar și pe deficite tot mai mari, și să treacă la modelul bazat pe producție”, dr. ing Nicu Vasile, președintele PNADD

Prognoză BERD negativă

Economia României ar putea încheia anul 2026 în teritoriu negativ, potrivit celei mai recente prognoze a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Instituția își menține estimarea din luna iunie și anticipează o contracție de 0,2% a PIB-ului, pe fondul efectelor măsurilor de consolidare fiscală, al inflației ridicate și al incertitudinilor care afectează mediul economic. Pentru 2027, perspectiva se îmbunătățește. BERD estimează o revenire a economiei românești, cu o creștere de 1,8%, susținută în principal de investiții și de o posibilă îmbunătățire a încrederii în economie. Estimarea BERD este mai pesimistă decât cea formulată de Comisia Europeană în prognoza sa de primăvară. Executivul comunitar estima pentru România o creștere de 0,1% în 2026, urmată de un avans de 2,3% în 2027. 

„Dacă ar fi după mine, România nu ar fi trebuit să fie aproape de junk, de ani buni. După cum nu ar fi trebuit să fie nici alături de țări bananiere în topuri ca libertatea economică, statul de drept, corupția, eficiența guvernamentală etc. Dar eu nu contez, când vine vorba de decizii care să schimbe total lucrurile în bine. Să ne aducă mai sus în aceste clasamente. Nici eu și nici milioane de români. Cum nu este meritul meu că nu suntem mai bine când vine vorba de rating, nu este nici meritul meu că am luat cu chiu, cu vai o notă de trecere, cu perspectiva corigenței în viitorul nu foarte îndepărtat. Agențiile de rating sunt judecători independenți ai situației de la noi. Și direct interesați să ofere în timp real o perspectivă corectă și completă a situației de la noi. Complet diferit de politicieni care încearcă să ascundă gunoiul sub preș, deși abia ne-au trecut clasa (și asta nu de azi, de ieri), agențiile de rating ne spun ceva foarte clar și la unison: dacă nu vă vedeți de treabă și nu reduceți acel deficit cum ați promis și sustenabil (prin reforme, prin schimbări majore ale aparatului de stat), nu mai treceți clasa. Nu mai treceți clasa! Așadar, știrea că abia ne-au trecut clasa și că perspectiva este una negativă nu poate fi nicidecum pozitivă sau dătătoare de speranță. Iar meritul sau vina nu sunt nici a mea și nici a majorității românilor. Nici nu are cum să fie. Politicienii ar trebui să înceteze să mai paseze vina la popor, ascunzând adevărul în tot felul de știri fals pozitive.

Ce putem însă afirma cu certitudine este că am avut mare noroc cu Guvernul Bolojan. Au ținut strâns cămara închisă, au tăiat o bună parte din pradă. Dar încă este mult loc de tăiat, evident. Meritul că am scăpat la mustață, de vreo 9 ori, e la acest guvern și la Ilie Bolojan. Vina că ne aflăm unde ne aflăm, în cârdul țărilor bananiere, este la o clasă politică slabă și mult sub ceea ce cer vremurile grele pe care le trăim”, Cristian Păun, profesor universitar ASE, expert în economie