Prof. Paul Cernat, despre rezultatele testelor PISA: „Neoliberalismul sălbatic, de baltă și periferie strivește totul ca un tăvălug”

Rezultatele PISA 2025 indică o scădere șocantă a performanțelor elevilor români de 15 ani la toate cele trei competențe de bază evaluate. Cea mai mare diferență față de ediția din 2022 s-a înregistrat la Citire, unde România a pierdut 16 puncte. Ce înseamnă asta? 48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înțelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute. Uluitor, nu? Cum am ajuns aici? Încotro mergem? Paul Cernat, profesor și critic literar, a conturat un răspuns care nu menajează clasa politică românească, dar nici pe „literații” noștri: „Prăbușirea continuă a lecturii indicată de testele PISA (rezultat calculat în funcție de alocarea bugetară scandaloasă…), care ne plasează, de vreo 15 ani, în abisul clasamentului între țările U.E., e frustrantă mai ales pentru (unii) literați. Motivul: de la o cultură literaturocentrică propriei societăților mai mult sau mai puțin industriale, unde literatura făcea și desfăcea reputații naționale, forma sau chiar producea lideri politici, «eroi» (inter)naționali etc. (dar și propagandă în consecință, la cel mai înalt nivel, că nimic nu-i degeaba!), în care cărțile se vindeau și pe sub mână în tiraje mamut, s-a ajuns, rapid, la periferizarea ei extremă. Un fel de Steaua-Dinamo – Universitatea Craiova-Rapid ajunse, din fruntea primei divizii, la matineu, sau generația de aur ajunsă generație de tinichea”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

O patiserie exclusivistă de tip Mița Biciclista

Odată dezlănțuit, literatul Paul Cernat își acidulează treptat tirada: „De fapt, nu există azi, la noi, vreo disciplină cu o imagine publică și instituțională mai jenantă decât literatura: «la ce bun gargara asta pentru loseri?» Statutul literatului a ajuns mai penibil decât «circulația» la care erau trimiși polițiștii interbelici din filmele comuniste de comisarii indignați pentru lipsa de performanță în anihilarea ilegaliștilor («Măăă… Te dau la circulație, idiotule!»). Iar prăbușirea lecturii de cărți din zona umanioarelor (nu a lecturii postărilor, ghidurilor, citațiilor, pliantelor, anunțurilor) bate record după record; cei care monitorizează piața de carte știu pe pielea lor. «Republica Literelor» a ajuns la dimensiunile unui orășel de fițe sau ale unei comune mai mari, cu perspectiva de a deveni o patiserie exclusivistă de tip Mița Biciclista unde toți se cunosc între ei și se citesc între ei, dacă se citesc, cu aceleași marote de uz intern. În privința clasicilor, nu mai contează decât etichetările ideologice «virtuoase» ale comentacilor și «poziționările» autorilor. Opera – vax, ne pierdem timpul cu prostii în loc să facem bani”.

Cu lumânarea prin galerii subterane

Adevăruri dureroase: „Numărul tinerilor dornici și capabili să se concentreze la lectura a mai mult de câteva zeci de pagini a scăzut până la cote de spaimă, și va mai scădea până vor fi căutați cu lumânarea prin galerii subterane. Oameni cu pretenții care scriu «miau» ca pisica își compun mesajele pe WhatsApp cu AI, ca să nu li se vadă agramatismul. Tot ce trece, ca impact real (tradus nu doar în vânzări, ci și în lectură), de bula «comunei noastre literare» se cheamă Irina Binder, Codin Maticiuc sau Miguel Gane (pardon, cel din urmă în țările hispanofone). Iar neoliberalismul sălbatic, de baltă și periferie strivește totul ca un tăvălug, minimalizând până la aneantizare susținerea statului. Să «reduci deficitul» introducând un TVA nesimțit la cărți, ca pentru niște tiraje cosmice, e halucinant. Nu, nu peste tot e așa. Doar în statele eșuate”.

De la cap se împute peștele

Surprinzător, usturător, franc: „De râsu-plânsu e faptul că în polemicile literar-educaționale literații de toate orientările se comportă, captivi în tot mai mica lor bulă, de parcă literatura ar mai fi un «obiectiv strategic», care «modelează conștiințe» și «schimbă generații», la limită dă jos guverne. Gata, s-a dus ambițul, nu mai «ocupați gările». Nu mai spun că, în bună măsură, literații români și-au făcut-o cu mânuța lor, lichidându-și suicidar în două decenii și jumătate capitalul simbolic mai abitir decât și-au pierdut averile la ruletă boierii decavați de la 1900. Ar mai fi ceva”. Anume? „Niciodată «clasa» noastră politică și economică n-a fost, în ansamblu, mai străină de lectura literară. Iar scriitorii și artiștii trecuți prin politică în ultimele două decenii n-au făcut, dincolo de interese de grup (identificate celor naționale sau internaționale…), un lobby eficient pentru statutul și interesele propriei bresle. Unii chiar se jenează, în conversațiile cu «oameni serioși», de apartenența la ea. «Ce mai faci? Nu te-am mai văzut de mic. Am auzit că te-ai făcut scriitor sau critic literar./- Eu? Nuuu. Sunt jurnalist și activist civic»”.

Bunica-școlăriță, Spiru Haret și romanele „de plăcere” 

Încheierea, spumoasă: „Azi-dimineață am văzut pe un stâlp cu nu știu ce anunț imobiliar un «7 SETPBRI» (probabil «7 septembrie»). Bunică-mea, femeie de la țară «școlită» doar un an jumate, din lipsă de bani, pe vremea reformei lui Spiru Haret din 1906, scria mai bine, iar anul ăla jumate i-a fost de ajuns să citească «de plăcere» (romane) toată viața. Dar, desigur, nu avea internet și device-uri.”

România, în cifre PISA

Pentru început, ce înseamnă/ce sunt aceste teste la care ne facem de râs periodic? Cât de relevante sunt ele? PISA este evaluarea internațională realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și verifică în ce măsură elevii de 15 ani pot folosi ceea ce au învățat la școală în situații din viața reală. În ediția din 2025 au participat elevi din 91 de țări și economii. Și-acum, să facem loc datelor concrete: la matematică, 52% dintre elevii români au obținut rezultate sub nivelul considerat de bază! Procentul este cu 3 puncte mai mare decât în 2022, când era de 49%. Așadar, mai mult de unu din doi elevi de 15 ani întâmpină dificultăți în folosirea matematicii pentru situații obișnuite. La nivelul minim de competență, un elev ar trebui, de exemplu, să poată interpreta o situație simplă în termeni matematici, să compare distanțe sau să calculeze un preț într-o altă monedă.

38,5% dintre elevii români, sub nivelul minim la matematică, citire și științe

Situația este îngrijorătoare și la citire. 48% dintre elevii români nu ating nivelul de bază, față de 42% în 2022. La nivelul minim, elevii ar trebui să poată identifica ideea principală a unui text de lungime medie, să găsească informații pe baza unor criterii clare și să înțeleagă scopul unui text. Nici la științe nu stăm mai bine: 46% dintre elevi au rezultate sub nivelul de bază, față de 44% în urmă cu trei ani. Semnal de alarmă-concluzie parțială: 38,5% dintre elevii români au rezultate sub nivelul minim la toate cele trei competențe evaluate: matematică, citire și științe. Procentul este cu 5,3 puncte mai mare decât în 2022. Doar 4,8% dintre elevii români au obținut performanțe ridicate la toate competențele, în scădere ușoară față de 5% în 2022.

57% nu au atins pragul minim la competențe digitale

PISA 2025 a introdus și o evaluare nouă privind capacitatea elevilor de a rezolva probleme folosind instrumente digitale. Și aici rezultatele României sunt submediocre: doar 43% dintre elevi au depășit nivelul de bază, ceea ce înseamnă că 57% nu au atins pragul minim de competență. Media OECD este de 64%. Elevii din majoritatea sistemelor de educație utilizează chatboturi bazate pe inteligență artificială (IA) pentru activitatea școlară, ceea ce creează noi provocări și oportunități pentru învățare. În România, 40% dintre elevi au raportat că utilizează chatboturi bazate pe IA ca sprijin pentru învățare cel puțin o dată pe săptămână (media OCDE: 46%). Elevii utilizează frecvent IA și pentru documentarea preliminară asupra unui subiect nou (România: 33%; media OCDE: 31%), pentru rezumarea unui text pe care trebuia să îl citească (România: 31%; media OCDE: 30%) și pentru redactarea textelor pentru sarcini scrise (România: 33%; media OCDE: 29%). Doar 9% dintre elevi au raportat că nu utilizează niciodată sau aproape niciodată chatboturi bazate pe IA pentru niciuna dintre activitățile școlare. 

Numărul tinerilor dornici și capabili să se concentreze la lectura a mai mult de câteva zeci de pagini a scăzut până la cote de spaimă, și va mai scădea până vor fi căutați cu lumânarea prin galerii subterane. – Paul Cernat, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București

Oameni cu pretenții care scriu «miau» ca pisica își compun mesajele pe WhatsApp cu AI, ca să nu li se vadă agramatismul. – Paul Cernat, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București

Bunică-mea, femeie de la țară «școlită» doar un an jumate, din lipsă de bani, pe vremea reformei lui Spiru Haret din 1906, scria mai bine, iar anul ăla jumate i-a fost de ajuns să citească «de plăcere» (romane) toată viața. Dar, desigur, nu avea internet și device-uri. – Paul Cernat, critic literar

În bună măsură, literații români și-au făcut-o cu mânuța lor, lichidându-și suicidar în două decenii și jumătate capitalul simbolic mai abitir decât și-au pierdut averile la ruletă boierii decavați de la 1900. – Paul Cernat, istoric literar

«Republica Literelor» a ajuns la dimensiunile unui orășel de fițe sau ale unei comune mai mari, cu perspectiva de a deveni o patiserie exclusivistă de tip Mița Biciclista unde toți se cunosc între ei și se citesc între ei, dacă se citesc… – Paul Cernat, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București