Sf. Ioan Gură de Aur, sărbătoare pe 13 noiembrie: ce nu e bine să faci în această zi și cine a fost marele sfânt

Liturghia pe care o ascultă credincioșii aproape în fiecare duminică îi poartă numele. A murit în exil, după ce a criticat luxul curții imperiale, cu cuvintele „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”. Sărbătoarea e marcată cu cruce neagră în calendar. Iată cine a fost, ce tradiții are ziua și ce înseamnă crucea neagră.

Pe 13 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului. În 2026, sărbătoarea cade vineri, cu două zile înainte de începutul Postului Crăciunului.

Cine este Sf. Ioan Gură de Aur, sărbătorit pe 13 noiembrie

Ioan s-a născut în jurul anului 347, la Antiohia, unul dintre cele mai importante orașe ale Imperiului Roman de Răsărit, în actuala Turcie. Tatăl lui, Secundus, era comandant militar și a murit la scurt timp după nașterea copilului. Mama lui, Antuza, a rămas văduvă la aproximativ 20 de ani și nu s-a mai recăsătorit, ca să se ocupe de educația fiului.

Tânărul a învățat retorica și filosofia cu cei mai buni profesori ai vremii. După moartea mamei, a ales viața de călugăr: a trăit patru ani în pustiu și alți doi ani singur, într-o peșteră.

S-a întors apoi la Antiohia, unde a fost hirotonit diacon în 381 și preot în 386. Timp de 12 ani a ținut acolo predici care adunau mulțimi. Talentul lui oratoric era atât de mare încât, după moartea lui, creștinii i-au spus „Hrisostom”, adică „Gură de Aur”.

Arhiepiscop al Constantinopolului. În 397 a fost ales arhiepiscop al Constantinopolului, capitala imperiului. Acolo:

• a renunțat la luxul reședinței episcopale și a trăit modest;
• a dat banii săracilor și a construit spitale;
• a cerut clerului o viață morală.

Exilul: Predicile lui împotriva bogăției și a corupției i-au adus mulți dușmani, între care împărăteasa Eudoxia, care a crezut că o predică despre femeile deșarte era îndreptată împotriva ei. Ioan a fost depus și trimis în exil. A fost rechemat după un cutremur care a speriat curtea imperială, apoi a fost exilat din nou, în 404, tot mai departe de capitală.

Moartea: Bolnav și epuizat de drum, a murit la Comana, în Pont, pe 14 septembrie 407. Ultimele lui cuvinte, păstrate de tradiție, au fost: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”.

De ce e sărbătorit pe 13 noiembrie. Ziua morții lui, 14 septembrie, coincide cu Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre marile sărbători ale anului. De aceea, pomenirea lui a fost mutată pe 13 noiembrie. Biserica îl mai sărbătorește:

• pe 27 ianuarie, la aducerea moaștelor lui la Constantinopol, în anul 438;
• pe 30 ianuarie, la Sfinții Trei Ierarhi, împreună cu Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie Teologul.

Ce a lăsat în urmă

Sfântul Ioan Gură de Aur a lăsat sute de predici și tâlcuiri ale Bibliei, tratatul „Despre preoție” și aproximativ 245 de scrisori. Numele lui îl poartă Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, care se săvârșește în bisericile ortodoxe în majoritatea duminicilor și sărbătorilor din an.

Moaștele, la București: O parte din moaștele sfântului se află din 2011 în paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului din București. Ele au fost dăruite Patriarhiei Române în 1997 de cardinalul Silvano Piovanelli, arhiepiscopul Florenței. De sărbătoare, credincioșii le pot cinsti.

Care sunt tradițiile zilei

• Mersul la biserică. Credincioșii merg la Sfânta Liturghie și se roagă sfântului pentru înțelepciune, pentru darul cuvântului și pentru pace în familie. E considerat ocrotitorul predicatorilor, al profesorilor și al celor care vorbesc în public.
• Fără certuri. Tradiția populară spune că nu e bine să te cerți pe 13 noiembrie. Potrivit credinței, o ceartă în această zi ar aduce 13 zile de necazuri.
• Pomenile. Ca în multe sărbători ale sfinților, se fac pomeni și se ajută săracii, în amintirea unui ierarh care și-a dat averea celor nevoiași.
• Ziua de vineri. În 2026, sărbătoarea cade vineri, zi de post în calendarul ortodox, așa că se mănâncă de post.
• Spre Postul Crăciunului. Pe 14 noiembrie, de Sfântul Apostol Filip, e lăsata secului. Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie și durează până pe 24 decembrie.

Ce înseamnă sărbătorile cu cruce neagră

În calendarul ortodox, sărbătorile sunt marcate diferit, după importanța lor liturgică:

Cruce roșie: marile sărbători (praznicele împărătești, sărbătorile Maicii Domnului și ale celor mai importanți sfinți), cu slujbele cele mai solemne. În aceste zile, credincioșii sunt sfătuiți să meargă la biserică și să evite muncile care nu sunt absolut necesare.
Cruce neagră: sfinți importanți, care au o slujbă specială la biserică, dar nu sunt mari praznice. În aceste zile se poate lucra. Sărbătorile cu cruce neagră nu au, potrivit preoților, aceleași rânduieli stricte ca cele cu cruce roșie, iar ținerea lor nu e obligatorie.
Fără cruce: zilele în care sunt pomeniți ceilalți sfinți din calendar.

Sărbătorile cu cruce neagră nu sunt zile libere legale.