Unirea României cu Republica Moldova, prima reacție de la Bruxelles. Ce spune Comisia Europeană despre reunificarea celor două țări

Oficialul european a fost întrebat dacă unirea cu România ar putea reprezenta o alternativă în cazul în care parcursul european al Chișinăului ar întâmpina obstacole.

Declarația reprezintă unul dintre cele mai importante mesaje venite de la Bruxelles în contextul dezbaterilor tot mai intense despre viitorul Republicii Moldova și relația acesteia cu România și Uniunea Europeană.

Marta Kos, despre unirea României cu Republica Moldova: „Este exclusiv decizia dumneavoastră”

Prezentă într-o emisiune difuzată de postul de televiziune TV8, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a fost întrebată dacă reunificarea cu România ar putea deveni un „plan B” pentru Republica Moldova, în eventualitatea unor dificultăți în procesul de aderare la Uniunea Europeană, potrivit Stiri pe Surse.

Răspunsul oficialului european a fost că o asemenea hotărâre aparține exclusiv Republicii Moldova, fără ca Bruxelles-ul să impună o anumită direcție.

„Aceasta este o chestiune asupra căreia doar dumneavoastră puteți decide. Este exclusiv decizia dumneavoastră”, a declarat Marta Kos.

Oficiala europeană a explicat că Republica Moldova se află în plin proces de aliniere a legislației naționale la normele și standardele Uniunii Europene, o etapă esențială pentru îndeplinirea condițiilor de aderare.

În ceea ce privește alegerea traseului prin care Chișinăul va ajunge în Uniunea Europeană, Marta Kos a insistat că responsabilitatea aparține autorităților și cetățenilor moldoveni.

„Dar modul în care veți adera este decizia voastră”, a precizat comisara europeană.

Mesajul transmis de la Bruxelles lasă astfel deschisă discuția privind viitorul Republicii Moldova, inclusiv posibilitatea reunificării cu România, fără ca Uniunea Europeană să se pronunțe în favoarea sau împotriva unui asemenea proiect.

Citește și Maia Sandu critică România din cauza cozilor de la graniță: „Nu înțelegem unde sunt obstacolele”

Maia Sandu readuce unirea cu România în discuție: Securitatea Republicii Moldova, argumentul principal

Subiectul reunificării a revenit puternic în actualitate după declarațiile președintei Maia Sandu, care a vorbit despre posibilitatea unirii cu România într-un interviu acordat publicației ungare Válasz.

Lidera de la Chișinău a prezentat reunificarea drept una dintre variantele care ar putea garanta securitatea și libertatea Republicii Moldova, în contextul amenințărilor reprezentate de Rusia și al instabilității regionale.

Maia Sandu a fost întrebată despre o declarație anterioară în care afirmase că ar vota în favoarea unirii cu România dacă ar exista un referendum pe această temă.

Președinta Republicii Moldova a explicat că, dincolo de opțiunile politice și de dificultățile unei asemenea decizii, securitatea țării trebuie să reprezinte prioritatea.

„Vreau ca țara mea să fie în siguranță și să fie liberă. Imaginați-vă că Rusia se apropie de granițele voastre. Trebuie să căutați soluții, chiar dacă acestea vi se pot părea neobișnuite”, a spus președinta moldoveană.

Totuși, Maia Sandu a recunoscut că, în prezent, unirea cu România nu beneficiază de suficient sprijin în rândul populației Republicii Moldova. Prin urmare, chiar dacă această opțiune există în dezbaterea politică, susținerea publică rămâne un factor esențial pentru eventualitatea organizării unui referendum.

Citește și Maia Sandu susține unirea cu România. De ce mai este nevoie de timp?

Premierul Republicii Moldova: Unirea cu România nu trebuie privită ca un plan de rezervă

Și premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a abordat perspectiva reunificării, susținând că relația dintre cele două state are o semnificație mult mai profundă decât cea a unui simplu parteneriat politic sau economic.

Șeful Guvernului de la Chișinău a descris unirea drept „o chestiune fundamentală” pentru viitorul Republicii Moldova și a atras atenția că proiectul nu ar trebui tratat ca o soluție de compromis sau ca o alternativă de ultim moment în cazul unor probleme cu aderarea la Uniunea Europeană.

În argumentarea poziției sale, premierul a invocat legăturile istorice, lingvistice și culturale dintre România și Republica Moldova. Potrivit acestuia, apropierea dintre cele două țări depășește relațiile obișnuite dintre două state vecine, având un caracter „cu adevărat frățesc”.

Declarațiile vin într-un moment în care discuția despre reunificare nu mai este limitată la mediul politic de la Chișinău, ci a devenit un subiect de interes european, în contextul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind securitatea Republicii Moldova.

Roberta Metsola: Republica Moldova trebuie să-și decidă singură viitorul

Poziția exprimată de Marta Kos este în linie cu mesajul transmis anterior de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Întrebată despre posibilitatea unei variante alternative pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, aceasta a subliniat că decizia privind viitorul țării trebuie să aparțină exclusiv cetățenilor săi.

Mesajele celor două oficiale europene indică faptul că Bruxelles-ul nu intenționează să dicteze Chișinăului alegerea între continuarea parcursului european ca stat independent și o eventuală reunificare cu România.

În acest context, discuția despre unirea celor două țări capătă o dimensiune geopolitică importantă. Pe de o parte, Republica Moldova continuă pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, amenințările de securitate și legăturile istorice cu România readuc în atenție o posibilă schimbare majoră a configurației politice din regiune.

Deocamdată, nu există o decizie privind organizarea unui referendum pentru unire, iar declarațiile oficialilor nu echivalează cu demararea unui proces de reunificare. Viitorul acestui proiect depinde atât de voința politică de la Chișinău și București, cât și de susținerea populației din Republica Moldova.