Sfinții Mihail și Gavriil apar și în Coran, sub numele Jibril și Mikail: povestea îngerilor pe care îi împart creștinii și musulmanii

Acolo, Gavriil, numit Jibril, e îngerul care i-a adus profetului Mahomed revelația divină, iar Mihail, numit Mikail, e unul dintre cei mai mari îngeri. Mai mult, Coranul povestește și el vestirea nașterii lui Iisus de către înger Fecioarei Maria. Iată ce leagă și ce desparte cele două tradiții.

Biserica Ortodoxă sărbătorește în fiecare an, pe 8 noiembrie, Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, zi marcată cu cruce roșie în calendar. În 2026, sărbătoarea cade duminică. Cei doi arhangheli sunt figuri centrale ale tradiției creștine, dar nu doar ale ei: apar și în iudaism, și în islam, iar în Coran sunt pomeniți pe nume.

Cine este Arhanghelul Gavriil în Biblie

Numele Gavriil (Gabriel) vine din ebraică și e tradus de obicei prin „Dumnezeu este puterea mea” sau „omul lui Dumnezeu”. În Biblie, Gavriil e mesagerul prin care Dumnezeu transmite vești esențiale oamenilor.

Unde apare în Biblie:

• În Vechiul Testament, în Cartea lui Daniel (capitolele 8 și 9), unde îi explică profetului vedeniile primite.
• În Evanghelia după Luca:
  • îi apare preotului Zaharia și îi anunță nașterea lui Ioan Botezătorul. Tot aici se prezintă drept cel care stă înaintea lui Dumnezeu;
  • șase luni mai târziu, e trimis la Nazaret, la Fecioara Maria, căreia îi vestește că va naște un fiu, pe Iisus. Episodul e sărbătorit de creștini pe 25 martie, la Buna Vestire.

Gavriil în Coran: îngerul revelației

În Coran, Gavriil se numește Jibril (sau Jibreel), forma arabă a numelui. E numit explicit de trei ori:

• sura 2 (Al-Baqara), versetul 97: Gavriil e cel care a coborât revelația în inima profetului, cu voia lui Dumnezeu, ca o confirmare a scrierilor de dinainte și ca îndrumare și veste bună pentru credincioși;
• sura 2, versetul 98: e pomenit împreună cu Mihail;
• sura 66 (At-Tahrim), versetul 4: e numit printre cei care îl sprijină pe profet.

Tradiția islamică îl recunoaște pe Gavriil și în alte pasaje, unde apare cu alte nume, cum ar fi „Duhul credincios” sau „Duhul sfințeniei”, despre care Coranul spune că a adus revelația.

Pentru musulmani, Gavriil e îngerul prin care Dumnezeu i-a transmis lui Mahomed întregul Coran, pe parcursul a aproximativ 23 de ani. Potrivit tradiției, prima revelație a avut loc în jurul anului 610, într-o peșteră de pe Muntele Hira, lângă Mecca, unde profetul obișnuia să se retragă la rugăciune. Îngerul i-ar fi poruncit: „Citește!” (Iqra), cuvântul cu care începe sura 96, considerată prima parte revelată a Coranului.

Tradiția musulmană îl arată pe Gavriil și în alte momente-cheie:

• în „Călătoria nocturnă”, când profetul ar fi fost dus, într-o singură noapte, de la Mecca la Ierusalim și apoi în ceruri;
• în relatarea cunoscută drept „hadith-ul lui Jibril”, în care îngerul apare sub chipul unui om îmbrăcat în alb și îl întreabă pe profet despre credință, ca lecție pentru cei de față.

Vestirea Mariei, în Biblie și în Coran

Una dintre cele mai surprinzătoare asemănări dintre cele două cărți sfinte e povestea Bunei Vestiri.

Coranul îi dedică Mariei, numită Maryam, o sură întreagă, a 19-a, care îi poartă numele. Maria e singura femeie numită pe nume în Coran și e cinstită ca una dintre cele mai alese femei din istorie.

În sura Maryam, versetul 17, Coranul spune că Dumnezeu i-a trimis Mariei „Duhul Nostru”, care i s-a arătat sub chipul unui om desăvârșit. Mesagerul îi spune că a fost trimis să-i vestească un fiu curat, iar Maria se miră, pentru că niciun bărbat nu s-a atins de ea. Numele lui Gavriil nu apare în acest verset, dar tradiția islamică îl identifică pe mesager cu Jibril. Episodul e povestit și în sura 3 (Al-Imran), unde îngerii o vestesc pe Maria despre fiul ei, „Mesia, Iisus, fiul Mariei”.

Islamul recunoaște așadar nașterea miraculoasă a lui Iisus, numit în arabă Isa. Diferența de fond rămâne însă: pentru creștini, Iisus e Fiul lui Dumnezeu, iar pentru musulmani e unul dintre cei mai mari profeți, dar nu e Dumnezeu.

Arhanghelul Mihail: conducătorul oștilor cerești și îngerul ploii

Numele Mihail înseamnă, în ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

În Biblie, Mihail apare:

• în Cartea lui Daniel, ca apărător al poporului lui Israel;
• în Epistola lui Iuda, singurul loc din Biblie unde e numit explicit „arhanghel”;
• în Apocalipsă, unde conduce îngerii în lupta împotriva balaurului, adică a lui Satan.

De aici vine imaginea lui din icoanele ortodoxe: un înger războinic, cu sabia în mână, conducătorul oștilor cerești.

În Coran, Mihail apare o singură dată, cu numele Mikail, în sura 2, versetul 98, alături de Gavriil. Versetul spune că cel care e dușman lui Dumnezeu, îngerilor, trimișilor Săi, lui Gavriil și lui Mihail e dușman al lui Dumnezeu.

În tradiția musulmană, Mikail e unul dintre cei patru mari îngeri, alături de Jibril, Israfil (care va suna din trâmbiță la sfârșitul lumii) și Azrail (îngerul morții). Mikail e asociat cu ploaia, hrana și grija pentru viețuitoare.

De ce apar aceiași îngeri în creștinism și islam

Iudaismul, creștinismul și islamul sunt numite religii abrahamice, pentru că toate trei îl recunosc pe Avraam (Ibrahim, în arabă) drept părinte al credinței.

Explicația istorică: islamul a apărut în secolul al VII-lea, în Peninsula Arabică, la aproximativ 600 de ani după creștinism. Mahomed a predicat într-o regiune în care trăiau comunități evreiești și creștine, iar poveștile biblice erau cunoscute și transmise oral. Asta explică, istoric, de ce Coranul îi cuprinde pe mulți dintre profeții Bibliei (Adam, Noe, Avraam, Moise, David, Ioan Botezătorul și Iisus) și pe îngerii despre care vorbesc scrierile anterioare.

Explicația religioasă: musulmanii nu consideră islamul o copie a iudaismului sau a creștinismului, ci continuarea și restaurarea aceleiași credințe într-un singur Dumnezeu, transmise prin profeții anteriori. Pentru ei, Mahomed e ultimul profet din acest șir.

Cum sărbătoresc ortodocșii pe 8 noiembrie

Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil e închinată tuturor puterilor cerești, nu doar celor doi arhangheli. „Sobor” înseamnă adunare: ziua celebrează toate oștile îngerești. Tradiția leagă stabilirea sărbătorii de secolul al IV-lea.

Romano-catolicii îi sărbătoresc pe arhanghelii Mihail, Gavriil și Rafael pe 29 septembrie.

Aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica

Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, 1.473.923 de români își sărbătoresc ziua numelui de Sfinții Mihail și Gavriil: 836.706 bărbați și 637.217 femei.

Cele mai răspândite nume:

Forma Gavriil, cea din calendarul bisericesc, e purtată de doar 310 români.