Vești bune pentru români: Nu mai stingem lumina și putem redeschide aerul condiționat

Apele Române au anunțat, la începutul perioadei de criză, că zilele critice ar fi între 6 și 9 august, perioadă în care Reactorul II s-ar fi închis, dacă nivelul Dunării ar fi continuat să scadă, însă operațiunile întreprinse de ANAR și Armată au avut succes, iar nivelul Dunării a crescut cu 8 centimetri față de evoluția prognozată.

Riscul major de închidere a Unității II a centralei nucleare de la Cernavodă a trecut, în această etapă, dar pericolul s-a redus și pe termen lung. În schimb, în toată această perioadă s-a observat că toate avertismentele legate de securitatea energetică a României au fost ignorate, ani la rând, deși specialiștii aveau calcule exacte și scenarii sumbre – unul dintre acesta fiind chiar cel pe care toți românii l-au trăit în ultimele două săptămâni. 

Reactorul II de la Cernavodă funcționează în parametri normali și poate asigura necesarul de energie pentru cel puțin următoarele nouă zile, conform reprezentanților centralei și celor ai Apelor Române. Nici până astăzi nu a venit vreun răspuns din partea autorităților în legătură cu anunțul făcut inițial, inclusiv de premierul interimar Ilie Bolojan, despre închiderea Unității II a centralei nucleare – o decizie luată unilateral de conducerea centralei de la Cernavodă, deosebit de periculoasă pentru securitatea energetică a României. 

Ieri, directorul centralei a anunțat oficial că reactorul rămâne funcțional, pentru că nivelul apei a crescut cu 8 cm peste prognoza din ziua în care a fost anunțată închiderea acestuia. „Duminică dimineață a crescut nivelul în Dunăre la aspirația pompelor din bazinul de răcire cu 4 centimetri. Prognoza arăta o scădere de 4 centimetri, deci efectul net este de o creștere de 8 centimetri. Acest rezultat extraordinar, din punctul nostru de vedere, este direct legat de operațiunile de scufundare a primelor două barje și ne permite funcționarea pe următoarele nouă zile, cel puțin, conform prognozei actuale”, a declarat Romeo Urjan, directorul centralei de la Cernavodă, care le-a mulțumit colegilor din Ministerul Energiei, Transporturilor, Mediului și Apărării și tuturor celor care au contribuit la operațiunile care au ajutat la creșterea debitului.

Declarația directorului centralei de la Cernavodă a fost confirmată de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Pericolul a trecut, cel puțin pentru următoarele nouă zile, dar este foarte posibil să nu revină situația de criză, pentru că ploile sunt prognozate pentru bazinul Dunării, astfel încât nivelul fluviului nu ar trebui să mai scadă, în următoarea perioadă.

Lucrări care ar fi trebuit să se facă de mulți ani

La finalul săptămânii trecute s-au făcut mai multe operații pentru creșterea nivelului Dunării, astfel încât să se poată menține în funcțiune al doilea reactor de la Cernavodă, după ce primul fusese închis, cu aproape o lună în urmă, din cauza scăderii debitului apei care pune în pericol capacitatea de răcire a reactoarelor. Operațiunile au constat în scufundarea controlată a patru barje, pe brațul Bala al Dunării, și s-a finalizat sâmbătă, cu succes. Prin scufundarea barjelor s-a reușit redirecționarea unei părți mai mari din debitul Dunării către zona centralei nucleare.

Specialiștii de la Apele Române au explicat că intervenția a fost extrem de dificilă din cauza curenților puternici, iar scufundarea ultimelor două barje a fost finalizată după aproximativ șapte ore. Administrația Națională „Apele Române” a explicat că ultimele două barje au fost amplasate la 300 de metri distanță față de cele două puncte de mijloc, în amonte față de locul în care au fost scufundate primele două, în plan mai înclinat pentru orientarea către brațul Bala. 

Aceste modificări care s-au făcut acum pentru direcționarea unui debit mai mare de apă spre centrala nucleară de la Cernavodă ar fi trebuit să se facă, de fapt, cu mulți ani în urmă, dar toate studiile științifice care arătau scenariul devenit realitate în ultimele săptămâni au fost ignorate de autorități. După această intervenție, România are deja un risc mai mic de pierdere a capacității de producție a necesarului de energie electrică pentru consumul intern.

Citește și Alertă la Cernavodă: Barjele scufundate în Dunăre se pot disloca în orice moment

Metodele prin care s-a făcut economie sunt greșite și periculoase

În toată această perioadă, România a cumpărat, la orele serii, în special pentru consumul dintre orele 19.00-21.00, energie electrică mai scumpă cu circa 40% față de energia pe care țara noastră o vinde în timpul zilei, pentru că ne lipsește capacitatea de stocare. Mulți români se întreabă și de ce au rămas fără curent electric exact în acest interval orar, în ultimele zile, în mai multe zone ale țării, unde s-au raportat avarii – unul dintre exemple este județul Dâmbovița, unde situația s-a repetat în cursul săptămânii trecute, mai multe zile consecutiv. Oficial, distribuitorul de energie electrică a raportat avarii în zeci de localități, dar coincidența cu orele critice din punctul de vedere al consumului și al prețului îi determină pe mulți consumatori să considere că a fost o modalitate de a se economisi forțat electricitatea.

În mai multe zone ale țării au fost și localități în care s-a luat decizia economisirii energiei electrice prin întreruperea iluminatului stradal, cu riscul de a crește numărul de accidente rutiere și criminalitatea. Un ONG din acest domeniu de activitate a lansat un apel către administrația locală, cerându-le primăriilor să renunțe la aceste decizii, pentru că există alte soluții mult mai eficiente de economisire: înlocuirea becurilor cu LED-uri.

„În contextul stării de alertă energetică și al apelului Ministerului Energiei pentru reducerea consumului în intervalul 19.00-23.00, Asociația Română pentru Iluminat recomandă administrațiilor locale menținerea în funcțiune a sistemelor de iluminat public și utilizarea programelor de dimming controlat pe timpul nopții, în locul stingerii totale sau parțiale. Iluminatul public este o resursă mică pentru sistemul energetic. Potrivit Balanței Energiei Electrice a INS, consumul anual a scăzut cu peste o treime în zece ani, de la 591 milioane kWh în 2015 la 383,4 milioane kWh în 2025, ca urmare a modernizărilor LED finanțate prin POR și AFM”, anunță Asociația Română pentru Iluminat, menționând că la aproximativ 4.000 de ore de funcționare pe an LED-urile însumează o putere de ordinul a 100 MW, circa 1% din vârful de consum al Sistemului Energetic Național. Același procent ar fi economisit dacă se sting toate luminile pe stradă, astfel încât măsura este totalmente contraproductivă și nu face decât să creeze panică și să ducă la creșterea accidentelor sau a atacurilor infractorilor.