Călin Georgescu a ajuns la „Beciul Domnesc”, în afacerea „Cum am făcut primul milion de euro”

Ancheta vizează modul în care gruparea coordonată de Călin Georgescu și Ionel Rusen l-a convins, încă din anul 2021, pe omul de afaceri din Buzău că îi poate facilita accesarea unei linii de creditare internațională de 6 milioane de euro, în schimbul unei garanții de un milion de euro. După care aceștia l-au mai convins să contribuie cu 100.000 de euro la această schemă, cu promisiune ca, după aprobarea creditului, să-și primească banii înapoi. Nu s-a întâmplat acest lucru. În schemă mai este implicat și un alt afacerist italian, considerat creierul operațional al acestor escrocherii.

Casa din Mogoșoaia în care locuiește fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din anul 2024, Călin Georgescu, a fost percheziționată, ieri, timp de nouă ore de către procurorii DIICOT, după ce, în prealabil, Georgescu a fost ridicat din trafic, la ora 6.00 dimineața. Transportat la sediul DIICOT, pentru audieri, Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore. Alături de fostul candidat suveranist la Președinție, a mai fost reținut și afaceristul constănțean Ionel Rusen.

Potrivit procurorilor, operațiunea a vizat cinci percheziții domiciliare, atât pe raza Bucureștiului, cât și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani), au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste”, arată anchetatorii, într-un comunicat remis presei. 

De la 6 milioane, s-a ajuns la 15 milioane

Conform sursei citate, liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracţional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești. „Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective”, se mai arată în actul de punere sub acuzare.

DIICOT subliniază că probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro.  Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro.

Citește și Documentul surpriză găsit la Călin Georgescu în timpul perchezițiilor DIICOT. Ce scrie pe legitimația atribuită Ordinului de Malta

Victima: Mi-au fost transmise ordine de plată falsificate

Persoana vătămată din acest dosar care a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro este omul de afaceri din Buzău, Răzvan Leu. Acesta a confirmat că este una și aceeași persoană care a formulat, încă din luna ianuarie a anului 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT. „Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câștigați prin muncă, în urma promisiunii unei finanțări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat. L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea și planurile sale. Asemenea mie, după cum ați văzut, milioane de români au avut încredere în Călin Georgescu. Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Am fost înșelat cu suma de 1.100.000 euro, dată de mine ca avans pentru un împrumut extern de 6.000.000 euro, o linie de credit destinată unor investiții în afaceri. Împrumutul ar fi trebuit acordat de o companie financiară recomandată și garantată de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri, pe care presa i-a menționat deja”, arată omul de afaceri.

Răzvan Leu precizează că „suma de 1.100.000 euro, depusă de mine drept garanție, nu mi-a mai fost restituită niciodată, deși Călin Georgescu m-a asigurat că nu există probleme și că trebuie să am răbdare. Mai mult, mi-au fost transmise ordine de plată falsificate și alte documente care dovedeau că plata este pe cale să fie făcută. Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în povestea sa. Totul părea să aibă sens și logică, iar acesta avea un plan politic de anvergură. Nu am niciun interes politic în această cauză. Este o chestiune strict de justiție și de recuperare a unui prejudiciu. Am încredere că DIICOT va face lumină în cazul Călin Georgescu și sper, de asemenea, ca eu și familia mea să ne recuperăm banii depuși drept garanție pentru împrumutul extern facilitat de Călin Georgescu și complicii săi. Respect prezumția de nevinovăție a tuturor persoanelor implicate și nu voi face comentarii cu privire la probe, pentru a nu afecta ancheta”.

Citește și Dezvăluiri DIICOT în dosarul lui Călin Georgescu: 100.000 de euro urmau să ajungă la campania electorală a liderului grupului. Prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro

Tupeu: I-a promis că îi va restitui banii din… subvenția de la AEP

Ancheta, care a zăcut mai bine de doi ani și jumătate în sertarele DIICOT, vizează activitatea infracțională a mai multor persoane implicate în acest gen de escrocherii, Călin Georgescu, afaceristul constănțean Ionel Rusen și italianul Massimiliano Arena. Însă, din schemă, mai face parte și un fost ofițer de informații al MAI, devenit, între timp, preot fără parohie. Acesta are, în acest moment, calitatea de martor în dosarul lui Călin Georgescu.

În plângerea penală depusă la DIICOT, omul de afaceri Răzvan Leu scria că l-a cunoscut pe Călin Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu (fost cadru al Ministerului Afacerilor Interne). Atunci, Georgescu i-ar fi propus omului de afaceri buzoian implicarea într-o afacere cu tranzacții cu aur. În acest sens, Călin Georgescu i l-ar fi recomandat lui Răzvan Leu chiar pe Ionel Rusen pentru a obține o linie de credit de la banca elvețiană Wealth Bank Transfer LTD, reprezentată de italianul Massimiliano Arena.

Înțelegând, în cele din urmă, că este victima unei „țepe”, omul de afaceri buzoian l-a contactat pe Călin Georgescu. Acesta i-ar fi promis, însă, că îi va restitui banii „după ce îi va intra finanțarea de la Autoritatea Electorală Permanentă pentru campania electorală prezidențial din anul 2024”.

După cum se știe deja, Călin Georgescu a declarat zero lei venituri și zero lei cheltuieli în cadrul campaniei electorale aferente alegerilor prezidențiale de anul trecut, acesta fiind și unul dintre motivele care au stat la baza emiterii de către Curtea Constituțională a Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat întregul proces electoral. 

În acest sens, Georgescu nu avea cum să primească „finanțări de la Autoritatea Electorală Permanentă”, mai exact rambursarea cheltuielilor efectuate în campania electorală, deoarece nu a declarat că ar fi efectuat astfel de cheltuieli. Astfel, înțelegând încă din luna februarie a anului trecut că este victima unei înșelăciuni, omul de afaceri Răzvan Leu a formulat o plângere penală la DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune, atât împotriva lui Călin Georgescu, cât și împotriva lui Ion Negoescu, a lui Ionel Rusen și a lui Massimiliano Arena.

Citește și „Am avut încredere în Călin Georgescu, la fel ca milioane de români”. Omul de afaceri din dosarul DIICOT în care e vizat fostul candidat la președinție rupe tăcerea

„Bancherul lui Georgescu”, implicat în scandaluri penale internaționale

Massimiliano Arena, italianul care reprezintă acea bancă Wealth Bank Transfer LTD din Elveția, este implicat, potrivit presei italiene, într-o rețea financiară infracțională la nivel internațional. Banca elvețiană cu pricina, care ar fi trebuit să-i acorde omului de afaceri Răzvan Liviu Leu acea prezumtivă linie de creditare, este controlată de către Massimiliano Arena, pe care jurnaliștii din Peninsulă îl plasează într-o escrocherie financiară compusă din 450 de firme cu activitate  transfrontalieră. Massimiliano Arena a fost codirector al BBP Bandenia PLC, parte a grupului bancar Bandenia, anchetat într-un dosar-mamut în Spania. Presa italiană a mers pe firul afacerii și a ajuns la Londra. Directorii spanioli ai grupului Bandenia au fost condamnați pentru spălare de bani proveniți din traficul cu cocaină în care ar fi implicată traficanta cunoscută sub porecla „Regina cocainei”.

După aceste condamnări, sediul băncii a fost mutat din Spania, iar noul sediu s-a dovedit a fi unul volatil. Presa italiană arată că noul sediu s-a mutat la Londra, într-o locație unde existau mai multe companii aflate în proprietatea sau în administrarea lui Massimiliano Arena. Altele aveau sediul în Cehia. Toate aceste entități aveau în denumirea lor sintagma Bandenia.

Începând cu anul 2014, Massimilian Arena, împreună cu mai mulți asociați ai săi, a fost anchetat și trimis în judecată în Italia, de către Procuratura din Sicilia, în legătură cu activitatea unei companii de intermedieri financiare cu denumirea Jabardo (mai jos, vom arăta că există cel puțin o companie din România cu acest nume), cu sediul în Cehia. Prin intermediul acestei firme, Massimiliano Arena propunea investiții care ar fi întors potențialilor investitori un profit de 10%, dar care nu avea licență de a exercita intermedieri financiare.

Anchetă de proporții în Sicilia

Ancheta italiană a fost declanșată după ce a ieșit la iveală o tranzacție financiară suspectă și a implicat mai multe persoane legate de grupul Bandenia. Cazul a fost inițiat când un bărbat din Barcellona Pozzo di Gotto, în nordul Italiei, a descoperit că răposatul său frate trimitea sume mari de bani în străinătate.

Cercetările cu privire la aceste tranzacții au determinat autoritățile italiene să descopere o rețea de activități financiare ilegale care operează printr-o structură complexă de companii și instituții financiare. Cu acest prilej, s-a descoperit faptul că doi asociați ai lui Massimiliano Arena au fost implicați în vânzarea oportunităților de investiții neînregistrate printr-o serie de companii pe care le controlau.

Astfel, Massimiliano Arena și complicii săi,  printre care se numără și un anume Fabrizio Pistorino, ar fi folosit această rețea pentru a atrage clienți cu promisiuni de rentabilitate mare din investițiile străine. Cu toate acestea, companiile implicate în aceste tranzacții funcționau „în afara registrelor”, ceea ce înseamnă că nu respectau legile și reglementările financiare locale. Drept urmare, aceste investiții au fost considerate frauduloase, iar persoanele implicate se confruntă acum cu acuzații grave.

De altfel, Wealth Bank, ca și alte câteva entități afiliate Bandenia, a fost descoperită că operează cu o licență bancară falsă de la Mwali, permițându-i să furnizeze servicii financiare ilegale.

Ancheta se află în curs, iar în cadrul ei autoritățile italiene au dispus sechestrarea bunurilor celor implicați în această operațiune. Un judecător i-a ordonat lui Massimiliano Arena să renunțe la 750.000 de euro, iar lui Fabrizio Pistorino i s-a spus să predea 700.000 de euro.

Magnatul Ioan Niculae, altă victimă a grupării infracționale din care face parte Călin Georgescu

Omul de afaceri Ioan Niculae a acuzat că a fost victima unei escrocherii puse la cale de parteneri ai lui Călin Georgescu și nu exclude ca banii cu care a fost înșelat să fi ajuns în campania fostului candidat independent de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. De data aceasta, prejudiciul s-ar ridica la 450.000 de euro, sumă plătită de o companie controlată de magnatul Ioan Niculae, în anii 2020 și 2021, către afaceristul și consultantul Francisc Dokonal, de la societatea FVD Global House, pentru a obține o linie de creditare de 200 de milioane de euro, prin emiterea de eurobonduri.

Acest Francisc Dokonal a distribuit o parte din această sumă, mai exact 144.000 de euro, căte afaceristul constănțean Ionel Rusen, ca aport la capitalul social în cadrul unei asocieri cu Ionel Rusen.

În anul 2022, la Viena, Ionel Rusen l-a dus pe Francisc Dokonal la un restaurant – Baden bei Wien, la o cafea cu Călin Georgescu. Aici, Ionel Rusen i-a prezentat lui Dokonal și pe oamenii de afaceri Douglas Anderson și Gabriel Prodănescu, ambii susținători ai campaniei prezidențiale pe rețelele de socializare a lui Călin Georgescu.

Mai departe, Călin Georgescu și Ionel Rusen au venit la Francisc Dokonal la birou, unde Călin Georgescu i-a spus că intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din anul 2024 și că are nevoie de o finanțare de 50 de milioane de euro. Acest gen de discuții ar fi avut loc și în cursul anului 2023.